Economiștii avertizează asupra riscurilor legii salarizării: posibilă creștere de taxe și presiuni asupra bugetului

Legea salarizării personalului din sectorul public rămâne în negociere, cu termenul-limită de 31 august pentru jalonul din PNRR. Proiectul din 20 august prevede scăderea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, ceea ce produce diminuări de venituri pentru angajații din casele de pensii și din sectorul sanitar, în special pentru cei din teritoriu.

Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, Federația SANITAS și Sindicatul MIPE Normalitate au avertizat că vor recurge la proteste și grevă dacă proiectul rămâne în forma actuală. Nemulțumirea se concentrează pe diferențele salariale între centru și teritoriu (2.600 de lei brut lunar pentru consilierul superior), pe lipsa unui mecanism clar de finanțare a creșterilor și pe reducerea de 30% a veniturilor angajaților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și din Organismul Intermediar POCU în 2025.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că solicitările sindicatelor nu pot fi acoperite, afirmând că ar fi „drumul sigur spre căderea ratingului României" dacă ar fi votate creșteri salariale peste posibilitățile țării. Potrivit estimărilor sale, fondul de salarii reprezintă în prezent 8,1% din PIB, iar angajamentul României este să ajungă la 7,9% din PIB până în 2030.

Economiștii semnalează riscuri majore. Adrian Negrescu a declarat că o nouă lege a salarizării unitare este absolut necesară, dar că bugetul de stat va avea o problemă reală de venituri în următorii 2-3 ani. Economistul a avertizat că statul ar putea să nu aibă de unde plăti salarii mai mari pentru bugetari și că o creștere a salariilor în 2027 ar putea duce la o posibilă creștere de taxe, mai ales pentru mediul de afaceri. Negrescu a subliniat că taxele companiilor au crescut aproape de trei ori, mai ales pentru microîntreprinderi, și că o nouă taxare ar putea împinge economia românească spre zona gri și spre zona subterană.

Proiectul aduce majorări în educație (coeficienți crescuți pentru personalul didactic, spor de dirigenție diferențiat între 10-20% în funcție de numărul de elevi, spor de 10% pentru învățători și profesori de primar/preșcolar, spor de până la 5% pentru consilierii școlari) și în sănătate (sporuri între 40-55% pentru personalul din ATI, UPU, CPU și alte secții de risc, gărzile de urgență plătite cu tarif orar majorat cu 30%). În administrație, diplomație și cultură sunt propuse funcții noi și coeficienți majorați.

Pentru demnitari, coeficientul președintelui este de circa 6,47 (aproximativ 25.880 de lei brut), iar primarul general al Capitalei ar urma să crească de la coeficientul 6,01 la 6,50, iar primarii comunelor mici de la 3,08 la 3,80 în perioada 2026-2031. Proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie" care protejează salariul aflat în plată în noiembrie 2026 dacă noua grilă ar duce la o sumă mai mică.

România riscă peste 700 de milioane de euro dacă nu găsește o soluție până la 31 august. Potrivit unor informații din negocieri, valoarea de referință de 4.000 de lei ar urma să fie majorată cu 100 de lei în a doua jumătate a lui 2027, posibil din octombrie.