Dobânzile României au scăzut ușor după decizia Fitch; urmează evaluarea Moody's de vineri

Dobânzile suverane pe termen lung ale României au scăzut ușor luni, după publicarea vineri a raportului Fitch Ratings, care a confirmat ratingul suveran la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Randamentul titlurilor de stat în lei pe 10 ani a coborât la 6,82%, de la niveluri apropiate de 7% în săptămâna precedentă, cel pe 7 ani a ajuns la 6,84% (de la 6,9% vineri), iar cel pe 5 ani la 6,56%, în scădere cu 10-20 de puncte de bază. Titlurile pe 2 ani s-au tranzacționat la 6,42%, iar cele pe 3 ani la 6,63%.\n\nDecizia finală a agenției a fost modificată după un apel formulat de autoritățile române, care au furnizat date suplimentare; Fitch a avertizat că instabilitatea politică rămâne unul dintre principalele riscuri pentru economia României. Ministerul Finanțelor a transmis, prin ministrul Alexandru Nazare, că țara rămâne în categoria recomandată investițiilor și că a trecut „la limită” un nou test. Următoarea etapă este decizia Moody's, programată vineri, după închiderea piețelor financiare din Statele Unite, urmată de evaluarea Standard & Poor's în prima parte a lunii octombrie.\n\nIonuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, a declarat luni că există în continuare un risc mare ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, în ciuda măsurilor fiscale recente, și că Moody's este considerată o agenție mai dură decât Fitch. Potrivit lui, autoritățile au reușit să convingă Fitch să nu retrogradeze țara, dar datoria publică este alimentată de deficite bugetare încă foarte mari, iar deficitul trebuie redus cu cel puțin 1,5% din PIB pentru ca datoria să nu mai crească. El a subliniat că viitorul guvern nu trebuie să se abată de la consolidarea fiscală și de la agenda de reforme, deoarece orice semn de slăbiciune ar fi sancționat de piețe, cu implicații foarte mari. Dumitru a mai amintit că legea salarizării presupune un efort suplimentar de circa 12 miliarde de lei pe an și o creștere de 6-7% a facturii salariale în anul următor.\n\nCosturile de finanțare ale României rămân însă mult peste cele din regiune: statul s-a împrumutat la 10 ani la 6,91%, în timp ce Bulgaria plătea puțin peste 4%, Ungaria 5,56%, iar Albania între 4,6% și 5,4%. Execuția bugetară la șase luni s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB (41 de miliarde de lei), față de 3,64% (69,8 miliarde de lei) în prima jumătate a anului 2025.\n\nO eventuală retrogradare în categoria speculativă ar scumpi finanțarea statului și ar putea determina retragerea rapidă a sutelor de milioane de euro plasate de investitori, întrucât marile fonduri de pensii globale și fondurile suverane nu au voie să dețină titluri emise de state considerate nesigure. Efectele s-ar propaga în economia reală: slăbirea leului și scumpirea produselor importate, creșterea indicilor IRCC și ROBOR și, implicit, a ratelor lunare la credite, precum și înghețarea planurilor de investiții și de angajări ale companiilor.