Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru sechestrarea unei jurnaliste italiene

Eurodeputata Diana Șoșoacă și fostul ei soț, Silviu (Silvestru) Șoșoacă, au fost trimiși în judecată de Parchetul General pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, iar Silviu Șoșoacă este acuzat suplimentar și de o infracțiune de lovire sau alte violențe. Ancheta vizează un episod petrecut la 10 decembrie 2021, când o echipă de jurnaliști de la postul italian RAI Uno, condusă de Lucia Goracci, s-a deplasat la biroul de avocatură al Dianei Șoșoacă din București pentru a-i lua un interviu, împreună cu jurnalista română Delia Marinescu. Potrivit procurorilor, Diana Șoșoacă s-a răzgândit în privința întrebărilor, a încuiat ușa și a reținut patru persoane – trei presupuse victime și un martor – în incintă; ea avea la acel moment calitatea de senator.

Anchetatorii susțin că Silviu Șoșoacă a exercitat violențe asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii peste umăr și braț și smulgându-i masca de pe față, iar la sosirea poliției l-a agresat pe unul dintre agenți. Jurnalista italiană a depus plângere la Secția 4 de Poliție, susținând că a fost sechestrată alături de echipa sa timp de opt ore, până la intervenția ambasadei Italiei. Parlamentul European a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă pentru o parte dintre acuzații, iar rechizitoriul a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza.

Dosarul a durat aproape cinci ani de la incident până la trimiterea în judecată, care a avut loc pe 16 iulie 2026. Prima audiere a Dianei Șoșoacă a avut loc pe 7 februarie 2022, la aproape două luni de la incident. Potrivit informațiilor din presă, dosarul ar fi fost mutat de la procurorul Romulus Varga la procurorul Rareș Stan, cunoscut pentru investigații în cazuri de impact precum Colectiv, Tate și Coțofenești.

Potrivit informațiilor din dosarul aflat la instanță, procurorul PICCJ a dispus șapte disjungeri pentru noi fapte pretins penale sesizate în ultimii ani. Prima disjungere vizează promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și promovarea de idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, legată de un mesaj publicat la 19 februarie 2024 pe website-ul oficial al partidului SOS România, în care a fost invocat Radu Demetrescu Gyr, condamnat ca criminal de război.

A doua faptă disjunsă vizează promovarea, în public, a ideilor antisemite. Procurorul susține că la 13 și 14 mai 2024, în Parlamentul României, Diana Șoșoacă ar fi declarat că „iudeo-bolșevicii, kazarii au omorât peste 800.000 de români în temnițele comuniste", afirmație considerată de procurori drept promovare a urii împotriva evreilor și a instituțiilor comunităților evreiești.

A treia faptă disjunsă este cea de negare, contestare, aprobare, justificare sau minimalizare în mod evident, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia. Procurorii susțin că la 14 mai 2024, în Parlamentul României, aceeași declarație a negat, contestat și minimalizat în mod evident holocaustul din România și efectele acestuia.

A patra faptă privește promovarea, în public, a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război și a ideilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, cu două acte materiale din 5 și 6 octombrie 2024. Procurorul spune că Diana Șoșoacă ar fi promovat cultul lui Ion Antonescu și al lui Corneliu Zelea Codreanu, precum și idei legionare, rasiste și xenofobe împotriva comunității evreiești.

A cincea faptă disjunsă se referă la un episod din 30 noiembrie 2024 petrecut la Snagov, Ilfov, unde ar fi fost promovate cultul lui Ion Antonescu, al lui Radu Demetrescu Gyr și al lui Nicolae Ceaușescu, susținerea față de mișcarea legionară, ultranaționalismul populist, mesajele xenofobe și amenințarea cu desființarea Institutului Wiesel.

A șasea faptă este de ultraj și se referă la amenințări adresate la 15 decembrie 2024, în București, unor polițiști din cadrul Secției 6 Poliție care îi înmânau o amendă contravențională la legea electorală.

A șaptea faptă disjunsă privește o intervenție din 11 februarie 2025, în plenul Parlamentului European, în care Diana Șoșoacă le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul lui Nicolae Ceaușescu și a spus: „Nimeni nu l-a egalat vreodată".

Potrivit informațiilor din presă, Diana Șoșoacă mai este anchetată de Parchetul General din octombrie 2025 pentru 11 infracțiuni, inclusiv apologia cultului criminalilor de război, promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, negarea Holocaustului și ultraj.

Avocații citați apreciază că trimiterea în judecată nu înseamnă condamnare și că vinovăția poate fi stabilită doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Cu toate acestea, unii specialiști în drept penal consideră că situația descrisă generează un risc penal considerabil, iar în condițiile unui concurs de infracțiuni, există un risc sporit de condamnare și de pedeapsă cu executare în regim de detenție.