Curtea de Conturi Europeană: 3,8% din bugetul UE, cheltuit necorespunzător în 2025

Nivelul de eroare din cheltuielile Uniunii Europene a crescut la 3,8% în 2025, de la 3,6% în 2024, arată raportul anual al Curții de Conturi Europene (ECA), publicat joi. Conturile UE pe 2025 oferă o imagine corectă și fidelă, iar veniturile nu au avut erori. Pentru al șaptelea an la rând, Curtea a emis însă o opinie contrară privind cheltuielile tradiționale, la care a găsit erori semnificative și generalizate.

Rata de eroare la fondurile de coeziune a urcat de la 5,7% la 6,6%, iar cea pentru agricultură și mediu de la 2,6% la 3,9%. Cele mai frecvente probleme au fost finanțarea unor proiecte sau costuri neeligibile și nerespectarea regulilor privind achizițiile publice. Auditorii au identificat 17 cazuri de suspiciune de fraudă, pe care le-au semnalat autorităților UE competente.

Nici cele 45,4 miliarde de euro cheltuite prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) nu au fost fără nereguli: din cele 37 de plăți de granturi făcute în 2025, nouă nu au respectat normele și condițiile, iar opinia pentru cheltuielile din MRR a fost însoțită de rezerve. Curtea le cere decidenților să se asigure că noul buget pe termen lung 2028-2034, care ar reproduce în mare parte modelul MRR, nu va prelua deficiențele acestuia. Președintele ECA, Tony Murphy, a declarat că bugetele ambițioase cer garanții la fel de ambițioase și că, dacă finanțarea nu mai este legată de costuri, deficiențele trebuie remediate.

Curtea avertizează că împrumuturile UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal din cauza NextGenerationEU, iar dobânzile aferente granturilor ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro în perioada 2028-2034. Fără un acord privind noi surse de venit, bugetul UE ar putea avea un deficit semnificativ, iar Uniunea ar putea fi nevoită să aleagă între contribuții naționale mai mari și ambiții mai reduse.

Potrivit raportului, la sfârșitul lui 2025 România era pe locul 22 din 27 la rata plăților de granturi din MRR, cu doar 47,2% din granturile alocate prin planul revizuit încasate, cu 18,8 puncte procentuale sub nivelul cumulat al UE. Franța, Austria și Croația depășiseră 80%. Comisia Europeană nu plătise încă cererile de plată PNRR nr. 5 și nr. 6 ale României, care însumează circa 6,4 miliarde de euro transferuri nete potențiale, din care circa 4,25 miliarde de euro granturi.

Lucian Romașcanu, membru al Curții, a prezentat raportul jurnaliștilor din România într-o conferință de presă online. El a spus că a existat o presiune foarte mare pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR în ultimul moment și că auditorii au constatat o flexibilizare a jaloanelor, ale căror caracteristici au fost diminuate ca să se încadreze în zona admisă. Potrivit lui Romașcanu, absorbția medie europeană în cadrul financiar 2021-2027 este de aproximativ 30%, iar România se află la circa 36%. El a avertizat că, fără jaloane clare, costuri trasabile și evaluare fermă, noul cadru financiar multianual va fi greu de auditat și riscant pentru Comisie în privința plăților.

Romașcanu a mai declarat că semnalele de alarmă din raport nu arată că lucrurile nu funcționează, ci doar că pot funcționa mai bine, descriind Curtea drept „un generator de încredere”.