Criza migrației la Ceuta: Danemarca apreciază răspunsul Spaniei, UE discută întărirea controlului frontierelor

Între 50.000 și 60.000 de migranți din Maroc au încercat cu forța să ajungă în enclava spaniolă Ceuta în zilele de 30 iulie și 1 august, într-o mișcare masivă care a dus la cel puțin 72 de morți conform autorităților spaniole și 11 morți raportați de guvernul marocan. Bilanțul total estimat de analiști depășea 80 de morți pe ambele părți ale graniței. Majoritatea deceselor au fost prin înec în Mediterană.

Analistul de politică externă Mihai Isac afirmă că serviciile de informații spaniole nu au găsit dovezi că Marocul ar fi organizat deliberat traversarea în masă. Totuși, Isac susține că există indicii că autoritățile marocane au redus nivelul supravegherii exact când mulțimile se îndreptau spre punctul de trecere Tarajal. Conform analistului, punctul de plecare al crizei a fost interpretarea eronată a unei hotărâri a Tribunalului Suprem al Spaniei pronunțate pe 8 iulie.

Isac spune că pe platformele Instagram, TikTok și Facebook au circulat informații despre traseele de traversare, poziția patrulelor și momentele cele mai favorabile pentru trecere. Analistul afirmă că autoritățile marocane nu ar fi planificat invazia, dar ar fi permis-o și ar fi exploatat-o politic.

Oficiali spanioli citați de El País au declarat că serviciile de informații spaniole consideră că exodul a fost un act de oportunism, nu un plan deliberat al Rabatului. Un înalt oficial spaniol a descris trecerile de frontieră drept o operațiune hibridă instigată și permisă de regimul marocan. Analistul Riccardo Fabiani a susținut că Marocul a facilitat sau a permis ce s-a întâmplat în Ceuta, dar că nu a orchestrat neapărat criza.

Criza a lăsat în urmă sute de copii neînsoțiți — autoritățile locale estimează aproximativ 860 de minori în Ceuta, mulți dintre ei orfani sau separați de familii. O adolescentă de 17 ani din Tanger și-a pierdut fratele de opt ani în traversare și acum cerșește pe stradă; o fată de 12 ani a fost salvată de repatriere în ultimul moment după intervenția localnicilor. Între 3.000 și 5.000 de migranți rămân încă în Ceuta, în timp ce majoritatea adulților s-au întors voluntar sau au fost returnați.

Spania a mobilizat poliția, Garda Civilă, armata și marina, a instalat o barieră plutitoare și a facilitat revenirea majorității celor intrați după reluarea cooperării cu Rabatul. Guvernul spaniol a restabilit relativ repede controlul și a obținut cooperarea Marocului pentru întoarceri. Potrivit ministrului spaniol de interne, cel puțin 72.000 de migranți au intrat ilegal în Ceuta, iar 70.000 au fost deja retrimiși în Maroc. Migranții intervievați au declarat că nu văd nicio perspectivă economică în Maroc, chiar dacă țara este prezentată oficial ca o „poveste de succes" africană.

Mii de migranți returnați rătăcesc acum pe străzile orașului Fnideq din Maroc și dorm în aer liber.

Analistul Mihai Isac afirmă că, deși nu există dovezi publice că Rusia ar fi declanșat campania de dezinformare sau ar fi organizat deplasarea migranților, ecosistemul mediatic pro-Kremlin a amplificat criza. Rețele asociate propagandei ruse au distribuit sute de materiale în limba spaniolă; ministrul ucrainean de externe a susținut că rețeaua Pravda și RT au produs peste 1.500 de materiale despre Ceuta, dintre care aproape 300 în spațiul hispanofon.

Marocul susține că valul de migranți către Ceuta a fost determinat de dezinformarea de pe rețelele sociale, de traficanții de persoane și de o neînțelegere a hotărârii Curții Supreme spaniole. Pedro Sánchez a evitat să critice Rabatul în legătură cu criza imigrației din Ceuta.

La nivel european, Danemarca și-a exprimat marți satisfacția față de răspunsul Spaniei la criză. Ministrul danez de interne Morten Bodskov a afirmat că Spania a reacționat rapid, în special prin desfășurarea poliției și armatei, și că numeroși migranți sunt deja returnați în Maroc. O videoconferință a miniștrilor de interne din țările Uniunii Europene a avut loc marți, iar participanții au exprimat o largă susținere pentru propunerile Danemarcei de întărire a controlului asupra frontierelor externe ale Uniunii Europene. Copenhaga vrea ca agenției FRONTEX să i se permită să desfășoare mai repede efective și material și să amelioreze supravegherea și anticiparea fluxurilor migratorii. Danemarca vrea, de asemenea, ca ajutorul pentru dezvoltare să fie condiționat mai mult de eforturile de blocare a fluxurilor migratorii. Bodskov a afirmat că imigrația necontrolată constituie o amenințare pentru Europa și Danemarca, iar țările europene trebuie să securizeze colectiv frontierele externe și să întărească cooperarea cu țările din vecinătate.

Unii migranți marocani ajunși ilegal în Ceuta au declarat că doresc să se deplaseze în alte țări europene, inclusiv România și Rusia, în căutarea oportunităților de muncă. Unul dintre imigranți a spus: „În Europa, Europa, Europa, în toată Europa. În România, în Rusia, dacă au nevoie de forță de muncă, Marocul le trimite."