Cristian Socol demontează cinci mituri despre deficitul bugetar al României

Analistul Cristian Socol prezintă o analiză critică a situației fiscale a României, contestând narativa guvernului demis privind reducerea deficitului bugetar. Deși deficitul a scăzut de la 76,4 miliarde lei în primele șapte luni din 2025 la 48 miliarde lei în aceeași perioadă din 2026 — o reducere de 28,4 miliarde lei, echivalentă cu 1,7 puncte procentuale din PIB — Socol susține că această performanță ascunde probleme structurale mai profunde. Bugetul pentru 2026 a fost construit pe o ipoteză de creștere economică de 1%, deși prognozele indicau o contracție de 0,5-0,7%, iar datele Eurostat confirmă că România a înregistrat cea mai mare cădere din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026 — minus 2% față de aceeași perioadă din 2025.

Socol evidențiază că ajustarea fiscală s-a realizat prin tăieturi în investiții publice și prin pierderea de locuri de muncă — 63.000 de salariați cu normă întreagă au dispărut din economie în ultimul an. Strategia fiscal-bugetară a Ministerului Finanțelor prevede o scădere a cheltuielilor de investiții cu 32 miliarde lei în 2027 și 2028 față de proiecția pentru 2026. Investițiile publice din primele șapte luni ale anului au fost finanțate prioritar din fonduri externe nerambursabile și PNRR (71%), iar programul PNRR s-a încheiat la sfârșitul lunii august. Analistul remarcă că veniturile din taxarea muncii reprezintă circa 39% din veniturile bugetare totale — de aproximativ trei ori mai mult decât veniturile din taxarea capitalului — și că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 1,9 puncte procentuale din PIB în perioada 2019-prezent, cea mai mare creștere din regiunea Europei Centrale și de Est.