Conflictul intern din PNL se adâncește: Platforma Conservatoare contestă conducerea Bolojan, iar abținerile judecătorilor complică aprobarea noului statut

Conflictul intern din Partidul Național Liberal continuă să se amplifice, în jurul Platformei Liberal-Conservatoare lansate de gruparea nemulțumită de linia impusă de premierul interimar Ilie Bolojan. Inițiativa, susținută public de nume precum Alina Gorghiu, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Rareș Bogdan, a primit un nou aliat: Iulian Chifu, expert în securitate și profesor la SNSPA, fost consilier al lui Nicolae Ciucă și al lui Traian Băsescu, a anunțat că se alătură platformei deși nu este membru de partid, considerând-o o abordare constructivă orientată spre un compromis cu PSD pentru un nou guvern de coaliție.

Tensiunile s-au mutat luni seara la sediul PNL din Modrogan, în cadrul Biroului Politic Național, prima ședință oficială după ce Tribunalul București a suspendat, pe 9 iulie, deciziile Congresului Extraordinar din 21 iunie — decizii prin care conducerea partidului dizolvase 12 filiale și înlăturase din forul de conducere contestatari ai lui Bolojan. Alina Gorghiu l-a acuzat direct pe Bolojan că încearcă să „rescrie Statutul" pentru a legitima epurările interne, invocând articolul 74 litera t), introdus chiar de Ludovic Orban pentru a preveni abuzurile, și a avertizat că interpretarea folosită acum va avea „efect de bumerang". În replică, Bolojan a cerut un mandat ferm din partea partidului pentru susținerea în Parlament a șase proiecte de lege necesare îndeplinirii jaloanelor PNRR, esențiale pentru obținerea ultimei tranșe de granturi, de aproximativ 3 miliarde de euro, inclusiv prin convocarea unei posibile sesiuni parlamentare extraordinare începând de săptămâna viitoare.

Pe fondul disputei, Adrian Veștea și Hubert Thuma au cerut organizarea de alegeri în toate filialele PNL, după modelul practicat de partid începând cu 1990, susținând că doar votul membrilor poate scoate partidul din impas. Thuma a reproșat conducerii că promisiunea unor alegeri interne, făcută după Congresul din 2025, a fost înlocuită cu prelungiri succesive ale mandatelor interimare, iar deciziile centrale ar fi fost validate ulterior doar formal prin vot. În ședința Biroului Politic Național, Thuma a cerut explicit lui Bolojan organizarea de alegeri în consiliile județene în loc să numească interimari de la alte partide, precum USR și SOS. Thuma a reproșat că oameni noi ar putea veni de la USR, REPER, SENS sau SOS, dar că aceștia ar trebui să candideze și să câștige alegeri pentru a deveni reprezentativi. El a propus chiar organizarea de alegeri inclusiv în județul Ilfov și a sugerat că ar putea candida el însuși împotriva lui Bolojan la conducerea organizației județene. Thuma a reamintit că a trecut un an de la Congresul Extraordinar din 12 iulie 2025, când Bolojan a fost ales președinte cu mandat deplin, și că s-ar fi putut organiza deja alegeri în organizații, mai ales că înainte de acel Congres Bolojan ar fi afirmat că se vor face alegeri de sus în jos, pentru că PNL își asumase guvernarea.

Secretarul general Dan Motreanu a respins aceste acuzații, susținând că partidul este condus democratic, că doctrina liberal-conservatoare este deja asumată oficial prin documentul „Modernizare cu Rădăcini" — adoptat în 2025 și reconfirmat în 2026 — și că lansarea unei platforme separate e lipsită de sens; el a apărat și ideea unei „guvernări secvențiale" ca soluție realistă pentru coaliție.

Rareș Bogdan a anunțat că susținătorii platformei vor porni o caravană națională de dezbateri în filialele PNL, în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Constanța și Timișoara, dar și în campusuri universitare, după un model inspirat de activistul american Charlie Kirk, cu scopul de a atrage cei aproximativ 284.000 de membri de partid și peste un milion de alegători tradiționali liberali. El a insistat că demersul nu urmărește o scindare a PNL sau formarea unui nou partid, ci revenirea la linia liberal-conservatoare, de la care partidul ar fi deviat prin apropierea de USR.

Luni seara, în ședința Biroului Politic Național, conducerea PNL a aprobat cu votul a două treimi din membri schimbarea conducerilor a șase filiale: PNL Ialomița, PNL Galați, PNL Sectorul 2, PNL Sectorul 3, PNL Sectorul 4 și PNL Sectorul 5. În cazul PNL Galați, s-a decis revocarea președintelui interimar George Scarlat. Măsurile au fost adoptate în baza prevederilor statutare, cu obiectivul declarat de îmbunătățire a activității organizațiilor și punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor politice ale partidului. Aceste decizii alimentează criticile platformei conservatoare, care vede în ele o continuare a epurărilor și o preferință pentru numirea de interimari de la alte partide în locul organizării de alegeri interne.

Ilie Bolojan a declarat că evaluarea organizațiilor PNL se bazează pe performanța electorală, susținând că există județe în care partidul a obținut la ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare rezultate mult sub media sa. El a dat ca exemplu organizația PNL Ialomița, despre care a spus că a fost afectată de conflicte interne și divergențe politice. Bolojan a susținut că PNL are potențial de creștere în județele cu rezultate slabe, dar acest lucru ar necesita atragerea unor oameni noi, identificarea celor mai buni candidați și promovarea unor politici locale eficiente. El a precizat că schimbarea conducerii unei organizații nu înseamnă eliminarea din partid a liderilor actuali și a transmis colegilor că evaluarea se bazează exclusiv pe criterii de performanță, nu pe criterii personale.

Conform unor surse, lista scurtă cu liberalii pe care PNL îi vrea afară din partid cuprinde 14 nume de șefi de filiale din țară, printre care Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu și Rareș Bogdan. În aceeași ședință, conducerea liberalilor a validat propunerea privind noua componență a Consiliului Director al Institutului de Studii Populare, din care vor face parte președintele PNL Ilie Bolojan, foștii lideri ai partidului Valeriu Stoica, Emil Boc și Theodor Stolojan, precum și Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru.

Între timp, procesul juridic care ar putea clarifica situația statutară a partidului rămâne blocat: Tribunalul București a amânat din nou dezbaterile privind aprobarea noului statut adoptat la Congresul din 21 iunie, după ce două judecătoare s-au abținut succesiv de la judecarea dosarului.