Conflict SUA-Iran: a zecea noapte de atacuri americane, Iranul ripostează în Golf

Conflictul militar dintre Statele Unite și Iran a intrat într-o nouă fază critică, cu forțele americane lovind pentru a zecea noapte consecutivă centre de comandă militară, capacități navale, situri de lansare a rachetelor și dronelor, precum și sisteme de apărare aeriană iraniene. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că scopul atacurilor este să reducă capacitatea Iranului de a continua să atace navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Agenții de presă iraniene au raportat explozii la Konarak, Chabahar, în apropierea insulei Qeshm și a orașului Bandar Abbas, precum și lovituri lângă Shiraz. Potrivit unor analize militare citate de The Telegraph, Iranul ar fi lansat cel mai mare baraj de rachete balistice și drone dintr-o singură noapte din acest conflict, vizând baze americane din Qatar, Kuweit, Bahrain, Iordania și Oman; unele rachete ar fi folosit tehnologie chineză de navigație prin satelit (BeiDou-3), ceea ce ar fi redus eficacitatea contramăsurilor electronice americane, deși implicarea Chinei nu a fost confirmată oficial.

Pe frontul diplomatic, acordul interimar semnat luna trecută pentru încetarea luptelor s-a prăbușit, iar ministrul iranian de interne, Eskandar Momeni, s-a întâlnit cu mediatori în Pakistan într-un efort de resuscitare a negocierilor, fără să fie clar ce nou acord ar putea fi încheiat. Purtătorul de cuvânt iranian Esmaeil Baghaei a sugerat ulterior că negocierile cu Washingtonul ar putea fi reluate dacă ar servi interesele naționale ale Iranului. Președintele Donald Trump a avertizat că Iranul „va plăti de multe ori mai mult" de fiecare dată când ucide un soldat american, afirmație făcută după moartea a trei militari americani; instrucțiunile sale au fost transmise secretarului apărării Pete Hegseth și generalului Daniel Caine. Atacurile din această lună s-au soldat, potrivit unui raport citat, cu moartea a doi marinari și rănirea altor peste 12 persoane.

Situația s-a complicat suplimentar prin acțiunile rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran, care au anunțat un „embargo maritim" împotriva Arabiei Saudite, intrat în vigoare imediat. Liderul militar Houthi Yahya Sarea a acuzat Riadul că menține de aproape 12 ani un „asediu" asupra populației din nord-vestul Yemenului. Pe 20 iulie, Centrul de coordonare a operațiunilor umanitare al grupării a transmis un e-mail prin care avertiza companiile de transport maritim să nu încarce sau descarce mărfuri în porturile saudite, sub amenințarea unor sancțiuni și a transformării navelor în ținte. Ministerul saudit de Externe a respins acuzațiile și a promis măsuri de protecție pentru navele sale. Măsura vine după o escaladare anterioară: pe 13 iulie, Houthi au lansat rachete și drone asupra aeroportului Abha, ca represalii pentru un atac al guvernului yemenit susținut de coaliția condusă de Arabia Saudită asupra aeroportului din Sanaa, menit să împiedice aterizarea unui avion iranian cu o delegație Houthi.

Anunțul blocadei Houthi a avut efecte imediate asupra transportului maritim. Două petroliere încărcate cu țiței saudit au schimbat cursul și se retrag din Strâmtoarea Bab el-Mandeb spre Canalul Suez. Petroliera Xin Long Yang, care a încărcat 2 milioane de barili de țiței saudit în portul Yanbu, s-a reorientat spre Suez, în timp ce nava Rodos, care transporta aproximativ 700.000 de barili de țiței saudit pentru India, s-a întors marți spre Suez. Agenția Internațională pentru Energie monitorizează îndeaproape piața petrolului după noile evoluții din Orientul Mijlociu.

Consecințele economice sunt deja vizibile: petrolul Brent s-a apropiat de 90 de dolari pe baril, cu o creștere de aproximativ 20% de la începutul lunii, iar benzina americană a urcat la o medie de 4 dolari pe galon. Analista Amrita Sen a avertizat că o încetinire bruscă a traficului naval prin Ormuz, combinată cu scăderea stocurilor mondiale, ar putea împinge prețurile peste 100 de dolari pe baril. Arabia Saudită a început deja să redirecționeze milioane de barili pe zi printr-o conductă către un terminal de export la Marea Roșie. În weekend, petrolierul „Kavomaleas", sub pavilion maltez, a fost lovit de un proiectil și a luat foc în largul Omanului, iar Gărzile Revoluționare au anunțat că alte două tancuri petroliere au fost incendiate. Forțele iraniene au vizat, pentru a doua oară în două zile, o centrală electrică și o instalație de desalinizare din Kuweit, iar Departamentul de Stat american a avertizat că Iranul și grupurile aliate ar putea viza și alte interese americane în străinătate.

Loviturile iraniene asupra infrastructurii kuweitiene au dus la consecințe civile grave. Kuweitului i s-a impus raționalizarea consumului de electricitate, în special prin diminuarea utilizării instalațiilor de climatizare în plină vară, o situație pe care funcționarul bancar Nasser al-Dhafiri a descris-o ca fiind fără precedent chiar și comparativ cu invazia irakiană. După prăbușirea armistițiului fragil dintre Iran și Statele Unite, locuitorii din Kuweit și Bahrain se trezesc în sunetul sirenelor și al exploziilor. Autoritățile kuweitiene au cerut populației să-și reducă consumul de electricitate pentru a garanta alimentarea cu energie 24 de ore din 24. Expertul David Michel de la CSIS a avertizat că loviturile asupra instalațiilor de apă și a centralelor electrice pot întrerupe aprovizionarea cu apă potabilă. Kuweitiul, unul dintre marii producători din OPEC, are în mod regulat probleme în a satisface cererea de electricitate, mai ales vara, când temperaturile urcă până la 50 de grade Celsius. Ministerul Electricității a salutat mobilizarea publicului care a redus consumul de curent electric mai mult decât se sperase, iar purtătoarea de cuvânt Fatima Hayat a declarat că aceste eforturi au ajutat la menținerea stabilității serviciilor și la depășirea unei perioade dificile pentru rețeaua electrică.

Pe plan internațional, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat marți că reducerea achizițiilor de petrol ale Chinei pune presiune directă pe Iran, precizând că achizițiile Chinei de țiței au scăzut cu aproximativ 40% în ultimele luni. Ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich, a declarat marți că nu este în interesul Israelului să se alăture atacurilor americane asupra Iranului.