Conflict Bolojan-Rogobete pe blocarea posturilor din sănătate; medici protestează pe legea salarizării 2026

Un conflict public s-a declanșat între premierul interimar Ilie Bolojan și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema deblocării posturilor din sistemul sanitar. Rogobete l-a acuzat pe Bolojan că a refuzat în repetate rânduri deblocarea angajărilor în spitale și secțiile critice, în timp ce premierul a respins acuzațiile, susținând că niciun material privind deblocarea posturilor nu a ajuns pe masa Guvernului și că, dacă un asemenea memorandum ar fi fost scos de pe ordinea de zi, își va asuma răspunderea.

Bolojan a explicat că angajările în sănătate necesită un memorandum aprobat de Guvern, bazat pe o analiză comună a Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Premierul a cerut celor două instituții o analiză, până săptămâna viitoare, a spitalelor cu cheltuieli de personal peste media națională și grad redus de ocupare a paturilor, unități care ar urma să fie depunctate atunci când solicită noi angajări. Potrivit lui, la circa 193.000 de angajați din sănătatea publică s-a cerut deblocarea a 26.000 de posturi, iar aprobarea celor 7.600 de posturi propuse de minister ar fi însemnat un cost suplimentar de aproximativ un miliard de lei.

Premierul a prezentat cifre care arată dezechilibre în sistem: cheltuielile de personal au urcat de la circa 6 miliarde de lei în 2015 la peste 25 de miliarde în 2025, reprezentând în medie 65% din suma contractată cu Casa de Sănătate, iar în 50-60 de spitale ajung la 90% din buget. În paralel, gradul mediu de ocupare a celor 132.000 de paturi este de doar 63%, existând unități cu ocupare de 40-45%. Bolojan a mai spus că managerii de spitale publice încasează în medie două treimi din banii de salarii chiar și ipotetic, indiferent de activitatea medicală reală.

Rogobete a răspuns dur, acuzându-l pe Bolojan că atacă sistemul de sănătate și că vrea reducerea salariilor personalului medical care „salvează vieți", mergând până la a-i cere premierului să „plece acasă". Fostul ministru a susținut că a depus un amendament pentru exceptarea permanentă a posturilor din sănătate de la blocarea angajărilor, care urmează să fie dezbătut în Comisia de sănătate. El a subliniat că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE, are un deficit de peste 36.000 de angajați și se situează sub media europeană la numărul de medici și asistenți raportat la populație. Rogobete a mai spus că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa din lipsă de personal și că mulți absolvenți de medicină nu găsesc posturi în spitale, iar economiile ar trebui făcute prin eliminarea risipei, nu prin tăierea veniturilor personalului medical.

Paralel cu disputa politică, medicii din România și-au exprimat public nemulțumirea față de proiectul noii Legi a salarizării din 2026. Legea prevede majorarea sporului pentru gărzile din structurile de urgență, modificarea acordării sporurilor pentru condițiile de muncă și introducerea unui sistem-pilot de salarizare bazat pe performanță. Ministerul Sănătății și reprezentanții sindicatelor au convenit la nivel de principiu majorarea sporului pentru gărzile din unitățile de primiri urgențe și celelalte structuri de urgență de la 20% la 30%. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că instituția a transmis la începutul săptămânii un pachet de propuneri pentru modificarea proiectului legislativ și că o parte dintre acestea au fost deja acceptate.

Personalul medical afirmă că din cauza lipsei de personal trebuie să suporte un volum de muncă de 4-5 ori mai mare decât cel prevăzut în contractul de muncă. Corina Georgescu, medic primar ATI, a scris pe Facebook că lucrează într-un mediu în care volumul de lucru este de 4-5 ori mai mare decât cel stipulat în contract din cauza personalului absolut insuficient. Georgescu a avertizat că mulți dintre colegii săi discută plecarea din România și că țara va rămâne fără ATI competent. Medicul Raluca Velovan a transmis pe Facebook că a ales să rămână în România pentru a contribui la îmbunătățirea sistemului medical, deși ar fi avut condiții mai bune de muncă în străinătate, cerând respect și măsuri care să încurajeze medicii și ceilalți angajați din sistemul sanitar să rămână în țară.