Comisia Europeană propune mai puțină unanimitate la extinderea UE și garanții după aderare

Comisia Europeană a prezentat marți, la Strasbourg, un pachet de propuneri care să pregătească Uniunea pentru noi extinderi și pentru o UE cu peste 30 de membri, încercând să liniștească și temerile unor state precum Franța. Propunerea principală: deschiderea clusterelor de negociere și alte decizii intermediare din procesul de aderare să se ia cu majoritate calificată, nu prin unanimitate, ca un singur stat membru să nu mai poată bloca o etapă.

Comisia propune și integrarea treptată a candidaților înainte de aderare, cu acces mai larg la politici și finanțări, inclusiv din piața unică, precum energia sau transporturile, în schimbul acceptării clauzelor de salvgardare. Comisia propune și renunțarea la principiul unui comisar pentru fiecare stat membru și o garanție privind statul de drept, valabilă până la 15 ani după aderare: statele care încalcă grav valorile UE ar putea pierde fonduri europene și, în cazurile cele mai grave, dreptul de vot în Consiliu.

Pentru a-i proteja pe agricultorii europeni, Comisia propune mecanisme țintite care, după aderarea Ucrainei, ar limita semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piața UE pentru unele produse agricole ucrainene sensibile, între care cerealele. Oficialii europeni au invocat dimensiunea și eficiența ridicată a agriculturii ucrainene. Bruxelles-ul nu a precizat care produse ar fi vizate.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, a declarat pentru Politico că Ucraina nu poate accepta un cadru de aderare care îi restricționează permanent vânzările în UE: perioadele de tranziție temporare sunt acceptabile, dar restricțiile permanente contrazic logica aderării depline. El a spus că Ucraina poate reduce dependența Europei de importuri de îngrășăminte, soia și lizină și vrea să vândă nu doar cereale brute, ci și furaje, produse procesate și biocombustibili.

Propunerile trebuie adoptate și de Consiliul European și de Parlamentul European. Patru diplomați citați anonim de Euronews consideră însă puțin probabil ca reformele interne să fie acceptate.

Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a spus că UE e „în mod clar” pregătită pentru o nouă extindere („niciun Viktor Orbán în plus”) și că e nevoie de un angajament puternic al liderilor UE. Ea se teme mai ales de o „procedură dificilă” de ratificare în Franța. Kos a numit Muntenegru, Republica Moldova, Albania și Ucraina fruntașele procesului; Republica Moldova a deschis două clustere și ar putea deschide încă două săptămâna viitoare.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a declarat luni la Bruxelles că țara sa vrea aderarea deplină cât mai curând posibil.

Comisia vrea să prezinte luna aceasta foi de parcurs pentru aceste state, iar pachetul va fi discutat la Consiliul European din 15-16 octombrie. Ungaria a blocat până acum prin veto pașii Ucrainei, iar blocajul a afectat și Republica Moldova, fiindcă cele două țări sunt tratate împreună.