CNSAS demontează mitul industriei comuniste: fabrici cu pierderi masive și raportări false

Consilul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat marți un document care contrazice narativa potrivit căreia economia comunistă românească ar fi fost capabilă să producă aproape orice. Instituția arată că industria era construită în jurul sectorelor grele și petrochimiei, dezvoltate disproporționat și fără logică de piață, în timp ce România importa materie primă pe valută forte și exporta produse ieftine sau de slabă calitate.

După refuzul lui Nicolae Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii '80, modernizarea fabricilor s-a oprit aproape complet, iar regimul a recurs la raționalizarea resurselor energetice pentru a menține în funcțiune marile platforme industriale.

Documentele din septembrie 1989 prezentate de CNSAS dezvăluie o industrie în blocaj total. La Întreprinderea de Autocamioane Brașov, din planul lunii septembrie de 2.065 de vehicule, doar 124 de bucăți ajunseseră la beneficiari până la 27 septembrie, iar realizarea totală estimată pentru lună era de 1.100 de unități. Planul de export de 13.013 mii de ruble era realizat în proporție de doar 0,04%. Documentul din 30 septembrie 1989 arată că pe primele opt luni ale anului planul la producția marfă fusese raportat la 93%, dar 648 de autovehicule și 50 de C.K.D.-uri destinate exportului în China nu fuseseră recuperate. La Întreprinderea Tractorul Brașov, realizarea estimată pentru septembrie era de 550 de milioane lei dintr-un plan de 765 de milioane lei. La Electroprecizia Săcele, din planul de 160 de milioane de lei pentru septembrie, se realizase doar 37%, din cauza lipsei materiilor prime — întreprinderea primise doar 50 de tone din 125 de tone de cupru necesare și 10 tone din 50 de tone de aluminiu repartizate.

Întreprinderile recurgeau la raportări false pentru a masca realitatea economică dezastruoasă, iar starea de spirit a muncitorilor era descrisă ca „necorespunzătoare" în rapoartele Securității.