CNSAS: 88.939 de cereri de emigrare în așteptare la 1 septembrie 1989; regimul Ceaușescu a aprobat 35.486 plecări în 1987-1989

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat documente din arhivele comuniste care dezvăluie amploarea emigrării în perioada 1987-1989, spre sfârșitul regimului. La 1 septembrie 1989, autoritățile aveau 88.939 de cereri de emigrare în așteptare, multe blocate din 1975, pe care nu le mai apucaseră să le soluționeze.

Regimul comunist a aprobat 35.486 de plecări definitive în Republica Federală Germania: 12.175 în 1987, 12.744 în 1988 și 10.147 în primele opt luni din 1989, menținând un ritm de aproximativ 12.000 de emigranți anual.

Fenomenul depășea canalele legale. Peste 2.243 de persoane au trecut ilegal frontiera și au ajuns în Germania între 1987 și 1989 — dintre ele, peste 75% erau bărbați și jumătate aveau între 19 și 30 de ani. La graniță au fost prinși și arestați 484 de români care încercau trecerea frauduloasă. Alte 5.536 de persoane nu s-au mai întors din excursii în străinătate.

Emigrarea avea rădăcini geografice clare: din județul Timiș au fugit 1.138 de persoane cu trecere ilegală și 1.059 au rămas în străinătate după excursii. Sibiul a concentrat cea mai mare presiune: 28.658 de dosare blocate și 9.968 de aprobări oficiale. Bucureștiul a înregistrat 950 de refuzuri de întoarcere din excursii.

Regimul a redus drastic vizele turistice — doar 368 în 1989, după ce blocase aproape toate în 1988. Peste 1.248 de membri ai Partidului Comunist au emigrat. Etnicii germani dominau fenomenul cu 76.138 de cereri în așteptare la 1 septembrie 1989.