CIA a transmis Moscovei că Rusia se slăbește; Putin a anulat întâlnirea cu Ratcliffe

Directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit la Moscova pe 25 august și s-a întâlnit cu șeful Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Aleksandr Bortnikov. Scopul principal al vizitei a fost să îndemne conducerea Rusiei să ajungă rapid la un acord care să încheie războiul din Ucraina.

În discuțiile cu oficialii ruși, Ratcliffe a prezentat o evaluare conform căreia situația militară și economică a Rusiei se deteriorează constant. El a transmis și propria lui „evaluare sumbră" despre starea Rusiei, avertizând totodată Moscova că o escaladare suplimentară a conflictului ar putea apropia pe președintele Donald Trump de Volodimir Zelenski.

Vladimir Putin a fost pregătit inițial să se întâlnească personal cu Ratcliffe și și-ar fi eliberat timp în program pentru această discuție. Însă, după ce detalii despre una dintre convorbirile lui Ratcliffe cu șefii serviciilor ruse au ajuns la Kremlin, Putin a renunțat la întâlnire. Kremlinul a confirmat public că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin a fost informat imediat despre rezultatul discuțiilor lui Ratcliffe cu oficialii ruși.

Vizita a fost prezentată ca fiind deosebit de importantă, fiind prima vizită cunoscută a unui șef al CIA în capitala Rusiei de la deplasarea lui William Burns din noiembrie 2021. Discuțiile au inclus și încercări de relansare a negocierilor pentru încheierea războiului, iar oficiali americani au informat ulterior Ucraina despre aceste convorbiri.

Potrivit The Economist, Vladimir Putin se teme că va fi în pericol dacă războiul se încheie fără ca Rusia să captureze întregul Donbas. Surse apropiate liderului rus au declarat că acesta le-ar fi spus: „Mă vor spânzura". Această frică ar fi una dintre motivele pentru care Putin a decis, după analize din vara acestui an, să intensifice conflictul din Ucraina.

Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică, 30 august, pregătirea unei lovituri masive asupra infrastructurii energetice ucrainene. Putin ar fi hotărât să trimită între 300.000 și 400.000 de oameni pe front, posibil fără o nouă mobilizare oficială.

The Economist relatează că nemulțumirea față de război este în creștere în rândul rușilor de rând, iar atmosfera din rândul elitei ruse este și mai sumbră. O sursă citată de publicație a spus că scenariile bazate pe inerție sunt dezavantajoase pentru Kremlin, deoarece resursele economice și capitalul politic sunt irosite. Autoritățile ruse ar putea escalada din nou conflictul pentru a ieși din impas.

Pe 22 august, Putin a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei" și a amenințat cu represalii asupra unor sectoare importante ale economiei ucrainene, afirmând că „operațiunea militară specială continuă" și că Rusia va merge „doar înainte". Moscova ar putea intensifica și atacurile hibride și acțiunile de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei. Serviciile occidentale de informații consideră că Rusia ar putea ataca fabrici europene care produc echipamente pentru nevoile militare ale Ucrainei.

Germania se pregătește să acuze public Rusia pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și să impună noi sancțiuni. La trei zile după vizita lui Ratcliffe, Finlanda a cerut sprijinul Suediei pentru monitorizarea frontierei cu Rusia. Pe 20 august, autoritățile române au anunțat distrugerea unei drone navale rusești care a vizat o platformă de foraj din apele teritoriale ale României.