Centrala de la Cernavodă, oprită complet din cauza secetei; Bolojan cere reducerea consumului seara

Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă a ieșit complet din producție, după ce Nuclearelectrica a anunțat miercuri că oprește controlat și deconectează de la Sistemul Energetic Național și Unitatea 2, în seara de 29 iulie sau în dimineața de 30 iulie 2026. Unitatea 1 era deja oprită în stare sigură de marți, 27-28 iulie. Motivul este nivelul extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, provocat de seceta severă, iar decizia a fost luată pe baza celor mai recente prognoze ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și a procedurilor centralei aplicabile în situații de secetă severă. Ministerul Economiei a precizat că oprirea Unității 2 are loc joi, 30 iulie, de la ora 10:00. Compania susține că măsurile au caracter preventiv, pentru menținerea marjelor de siguranță, protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor, monitorizează continuu nivelul fluviului și va emite un comunicat la reconectarea fiecărei unități la rețea.

Premierul Ilie Bolojan, aflat în exercitarea mandatului după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, a declarat miercuri că închiderea centralei afectează România și a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă voluntar consumul de energie electrică între orele 20:00 și 23:00, intervalul critic în care România importă deja circa 1.700 MW din aproximativ 7.000 MW consumați. Potrivit lui, sistemul va compensa prin producție pe gaz, fotovoltaic, eolian și stocare, precum și prin importuri, iar situația poate dura una-două săptămâni. Bolojan a spus că în prezent nu există probleme cu importurile, dar că ele pot apărea în perioada următoare. Ministerul Economiei transmite în paralel că alimentarea consumatorilor casnici și a operatorilor economici nu va fi afectată și că necesarul de consum va fi acoperit integral.

Cele două unități produceau împreună în jur de 1.300 MW — pierderea în banda de producție este estimată la circa 1.300-1.350 MW, echivalentul a aproape 18-20% din consumul de energie al României în această perioadă. Oprirea primului reactor a însemnat aproximativ 550 MW, iar cel de-al doilea scoate din sistem încă 600-650 MW. Pe baza prognozelor actuale, Unitatea 1 ar urma să fie repornită în jurul datei de 4 august, iar Unitatea 2 pe 10 august, urmând ca momentul exact să fie stabilit împreună cu instituțiile abilitate.

Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la circa 1.600-1.650 mc/s, de aproximativ trei ori sub media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s), și se așteaptă să scadă în continuare, apropiindu-se de minimul istoric de 1.400 mc/s, înregistrat la Baziaș în 1985. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a arătat că scăderea era anticipată de mai multe săptămâni prin avertismentele INHGA și că situația este gestionată prin procedurile deja stabilite pentru secetă, inclusiv în sectorul energetic. Ea a subliniat că fenomenele actuale depășesc posibilitățile unor intervenții precum dragarea Dunării și că fluviul este alimentat și de alte state, confruntate la rândul lor cu seceta. Pentru funcționarea centralei, apa este preluată prin pompe care trebuie oprite dacă nivelul din bazinul de aspirație coboară sub doi metri.

Este prima dată când ambele unități de la Cernavodă sunt oprite simultan din cauza debitului mic al fluviului; un precedent parțial a existat în august 2003, când era funcțională o singură unitate. Seceta afectează și țările vecine: centrala ungară de la Paks intră în a doua etapă de reducere de putere, scoțând din producție peste 500 MW în regiune, iar centrala bulgară Kozlodui ar putea opri temporar cele două unități operaționale de câte 1.000 MW. Bolojan a menționat și că în Franța aproximativ 10% din generarea nucleară, peste 6.000 MW, este oprită din lipsă de apă de răcire, ceea ce poate limita disponibilitatea importurilor.