Cele cinci confederații sindicale cer retragerea proiectului Legii salarizării bugetarilor

Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național — Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și Blocul Național Sindical — au cerut sâmbătă, printr-un comunicat comun, retragerea imediată a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice și reluarea reformei de la zero. Sindicaliștii susțin că documentul, prezentat drept o reformă profundă a salarizării în sectorul public, este în realitate „o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale" și că afectează peste un milion de angajați bugetari.

Principala nemulțumire vizează reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, considerată de sindicate una dintre cele mai grave probleme ale noii variante. Confederațiile cer ca această valoare să fie legată de salariul minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și de productivitatea muncii. Ele resping și plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile — inclusiv prin raportarea la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare — avertizând că măsura poate anula drepturi salariale recunoscute de lege, în domenii precum sănătatea sau asistența socială. Potrivit documentului, în numeroase sectoare creșterile prevăzute nu acoperă nici măcar pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani, iar o lege a salarizării „nu poate transfera costul austerității asupra salariaților".

Sindicatele critică și procedura: spun că proiectul a fost trimis târziu organizațiilor îndreptățite la dialog social, cu un interval „simbolic" pentru observații, transformând consultarea într-o formalitate, și susțin că un guvern demis, fără plenitudinea puterilor, nu poate stabili viitorul sistemului de salarizare prin negocieri purtate în afara mandatului. Confederațiile afirmă că nu vor gira o lege care adâncește discrepanțele și ignoră realitatea din sectoarele publice.

Nemulțumiri similare vin dinspre educație și sănătate, unde sindicaliștii spun că negocierile de peste două luni nu au adus îmbunătățiri reale, ci coeficienți și sporuri reduse, și avertizează că proiectul ar putea accentua criza de personal. Cea mai recentă variantă stabilește valoarea de referință la 4.000 de lei începând cu 1 decembrie 2026 și prevede majorări ale coeficienților pentru personalul didactic din preuniversitar: un spor de dirigenție de 10% din valoarea de referință pentru clasele de până la 20 de elevi, 15% pentru cele cu 21-30 de elevi și 20% pentru clasele cu peste 30 de elevi, un spor de 10% pentru învățători, educatoare, institutori și profesorii din primar și preșcolar, precum și un spor de până la 5% pentru consilierii școlari. Variantele anterioare prevedeau o valoare de referință de 4.325 de lei, respectiv 4.100 de lei.

Proiectul se află acum în analiză la partidele parlamentare, iar dintre acestea doar liberalii au anunțat clar că îl susțin; liderii formațiunilor din fosta coaliție ar urma să se reîntâlnească pe această temă la Cotroceni la începutul săptămânii viitoare, urmând ca actul normativ să fie dezbătut în Parlament. Legea salarizării este jalon în PNRR, de care depind peste 770 de milioane de euro, iar termenul-limită pentru adoptare expiră în mai puțin de zece zile.