CEDO respinge plângerile judecătorilor: statul poate plăti eșalonat restanțele salariale

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins în unanimitate plângerile a cinci judecători și foști judecători români. Aceștia reclamau că statul nu le-a plătit integral drepturile salariale câștigate în instanță. Decizia din cauza Pușcașu și alții împotriva României a fost luată pe 13 octombrie 2026 și a fost făcută publică joi, 22 octombrie. Ea e definitivă. Completul de șapte judecători a fost prezidat de Lado Chanturia, din Georgia, și l-a inclus pe judecătorul român Sebastian Rădulețu. Curtea a declarat cererile inadmisibile, ca vădit neîntemeiate. Astfel, statul poate continua să plătească eșalonat restanțele stabilite prin hotărâri judecătorești.

Reclamanții au invocat dreptul la un tribunal și dreptul de proprietate. Ei susțineau că statul le mai datorează în total circa 1,15 milioane de euro, cu sume individuale între 30.000 și aproape 572.000 de euro. CEDO a reamintit regula după care un stat nu poate invoca lipsa banilor ca să nu execute o hotărâre judecătorească. Curtea a considerat totuși că au existat circumstanțe excepționale: deteriorarea situației fiscale, creșterea deficitului, procedura europeană de deficit excesiv și efectele pandemiei. Potrivit Curții, amânările au fost făcute prin acte normative previzibile și au permis executarea treptată a hotărârilor, fără să fie afectate serviciile publice esențiale. Deși întârzierile au fost semnificative, executarea parțială nu ar fi atins esența dreptului reclamanților și nu le-ar fi impus o sarcină excesivă. Curtea a ținut cont și de faptul că veniturile lor sunt cu mult peste media națională, așa că ei nu fac parte dintr-un grup vulnerabil.

În motivare, CEDO observă că jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reconfigurat salarizarea judecătorilor fără ca legile să fie modificate formal. Curtea notează că participarea judecătorilor la decizii despre propria remunerație putea genera un conflict de interese. Potrivit motivării, unele instanțe „par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii”. Curtea mai subliniază că politicile bugetare și alocarea banilor publici țin de Parlament și de Guvern, nu de judecători.

În fața CEDO, Guvernul a prezentat propriile cifre. Potrivit acestora, Ministerul Justiției, CSM și Înalta Curte au plătit împreună peste 7,25 miliarde de lei pentru drepturi salariale stabilite în instanță. Pentru 2026, Înalta Curte și Parchetul General ar fi cerut circa 1,4 miliarde de euro pentru restanțe, inclusiv dobânzi.

Litigiile salariale ale magistraților au început în număr mare în 2006–2009, iar din 2009 plățile au fost eșalonate prin ordonanțe succesive. În 2023, Guvernul a împărțit scadențele neachitate pe cinci ani, începând din 2024. În 2025, după un deficit de 9,3% din PIB în 2024, plățile scadente au fost amânate până în 2026. Hotărârea apare în plină dispută între Guvern și Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, într-un litigiu intern separat. În 2012, în cauza Dumitru și alții împotriva României, CEDO respinsese o plângere asemănătoare despre plata eșalonată a restanțelor salariale din sectorul public.