CCR respinge sesizarea lui Bolojan: nu există conflict cu ÎCCJ în disputa restanțelor de 4,8 miliarde ale magistraților

Guvernul nu mai poate folosi Curtea Constituțională ca să oprească procesul în care este obligat să plătească restanțele salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Miercuri, 7 octombrie, CCR a declarat inadmisibilă, cu majoritate de voturi, sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan, care invocase un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Curtea a stabilit că un astfel de conflict nu a existat. Decizia este definitivă și general obligatorie, iar motivarea integrală va fi publicată în Monitorul Oficial.

CCR arată că atribuția de la articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și că nu are competența de a cenzura, modifica sau desființa hotărârile instanțelor. Aspectele invocate de Guvern – recuzarea, ritmul judecății, urgența cauzei, termenul de executare, penalitățile și interpretarea normelor – țin de legalitatea și temeinicia hotărârii și pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege. Curtea a stabilit că cererea urmărea, de fapt, contestarea unei hotărâri judecătorești și a invocat Decizia sa nr. 988 din 1 octombrie 2008.

ÎCCJ, condusă de Lia Savonea și parte în dispută, a salutat decizia printr-un comunicat intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”. Instanța supremă susține că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională însușită de ÎCCJ și nicio atribuție a Executivului împiedicată, că blocaj instituțional nu a existat și că sesizarea a pus în discuție dreptul magistraților de acces la instanță. „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”, a transmis ÎCCJ, adăugând că hotărârile judecătorești se respectă și nu se contestă pe calea unui conflict constituțional și că „rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.

Disputa a pornit pe 5 mai, când Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile pentru restanțe, inclusiv prin rectificare bugetară. Termenul de executare este de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pe zi (circa 48 de milioane de lei) și o amendă de 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere. Restanțele provin din aproximativ 20.000 de procese câștigate de magistrați pentru majorări retroactive. Bolojan susținea că instanța și-a depășit atribuțiile impunând alocări bugetare, deși bugetul ține de Executiv și Legislativ. Guvernul a avertizat că o plată integrală și imediată ar adânci deficitul și ar pune în pericol ratingul de țară.

Hotărârea Curții de Apel nu este definitivă. Recursul Guvernului se judecă la ÎCCJ, cu următorul termen joi, 8 octombrie. Tot miercuri, CCR a avut pe ordinea de zi conflictul privind ordonanța pentru programul SAFE, ridicat de Sorin Grindeanu, și a amânat pentru 21 și 22 octombrie judecarea altor cinci sesizări.