CCR amână pentru septembrie sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ÎCCJ pe restanțele salariale

Curtea Constituțională a amânat joi, 16 iulie, pentru 23 septembrie dezbaterea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe tema restanțelor salariale ale magistraților.

Disputa are la bază un proces câștigat de ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, care a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru neplata unor restanțe salariale generate de majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis, chiar la primul termen, acțiunea Înaltei Curți și a obligat Executivul să achite sumele restante, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru fiecare zi de întârziere, instanța a stabilit penalități de 1% din sumă și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie. Miza financiară totală, incluzând restanțe, dobânzi și penalități, este estimată la aproximativ 5,2 miliarde de lei, sumă principală fiind de 4,8 miliarde de lei, pentru care penalitatea zilnică ar ajunge la circa 48 de milioane de lei.

Pe 2 iulie, Bolojan a anunțat că Guvernul a decis, în ședință, sesizarea CCR, susținând că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice. Premierul a invocat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, care ar acorda Guvernului atribuții exclusive privind elaborarea bugetului, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă. El a susținut că puterea judecătorească nu are competența tehnică și legitimitatea de a decide alocarea banilor publici din bugetul general consolidat pentru un singur sector și a menționat că mai există sume similare, de aproximativ 3 miliarde de lei, în litigiu cu zona de Parchet.

Înalta Curte a respins acuzațiile Guvernului, susținând că procesul urmărește doar executarea unor hotărâri judecătorești definitive, nu preluarea atribuțiilor bugetare ale Executivului. CCR urmează ca, pe 23 septembrie, să decidă dacă demersurile ÎCCJ au reprezentat o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului sau dacă Executivul este obligat să asigure fondurile necesare executării titlurilor salariale.