CCR a declarat constituțional amendamentul care duce la pierderea mandatului lui Dominic Fritz

Curtea Constituțională a decis luni, cu majoritate de voturi, că este constituțional amendamentul din Legea integrității potrivit căruia persoanele față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese își pierd de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Prevederea, introdusă de PSD în timpul dezbaterilor din Parlament și susținută de AUR, a fost adoptată cu 5 voturi la 3 și este cunoscută public drept „amendamentul Dominic Fritz”, pentru că îl vizează direct pe primarul Timișoarei, care a primit în iunie o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost declarat în conflict de interese.

Amendamentul nu îl privește însă doar pe edilul Timișoarei: peste 120 de persoane intră sub incidența lui. Agenția Națională de Integritate a anunțat pe 3 august că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de trei ani de la încetarea mandatului sau funcției, 75% dintre ele fiind persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective. Pentru nouă persoane nu au fost dispuse măsuri sau acestea au fost anulate în instanță, iar în restul cazurilor sancțiunile au constat în diminuarea salariului ori indemnizației cu 5-20% pentru una până la șase luni; 47 dintre cei vizați ocupă în continuare funcții pentru care depun declarații de avere și de interese. Dominic Fritz însuși a fost sancționat la începutul lunii august cu reducerea cu 10% a indemnizației, timp de șase luni.

În aceeași ședință, Curtea a declarat neconstituționale, în unanimitate, sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” și obligația de publicare a informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției, iar cu majoritate de voturi prevederea privind publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor. Este vorba despre amendamentul propus de AUR, numit în spațiul public „amendamentul Mirabela Grădinaru”, contestat la CCR de președintele Nicușor Dan. Legea integrității este jalon din PNRR, de care depind 770 de milioane de euro, și trebuie promulgată până la 31 august; ea fusese adoptată săptămâna trecută de Senat, cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, și trimisă la promulgare pe 7 august.

Dominic Fritz a anunțat imediat după pronunțare că, dacă președintele promulgă legea, mandatul său de primar va înceta în 30 de zile și că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului. El susține că este vorba despre o sancțiune retroactivă pentru fapte anterioare intrării în vigoare a noilor reguli, contrară articolului 15 din Constituție, și a descris decizia drept „validarea unui abuz de putere al PSD”, acuzând „majoritatea PSD” din Curte. Fritz a explicat că în 2020 a semnat dublura unui referat semnat anterior de fostul primar, privitor la un PUZ elaborat înainte de preluarea mandatului, și a arătat că noua legislație nu ar mai permite încadrarea actelor normative de tipul PUZ la conflict de interese.

Decizia vine pe fondul controversei privind întâlnirea de vineri dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările, natura și subiectele discuției, iar CCR a transmis duminică seara că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai executivului au caracter exclusiv administrativ și organizatoric. Înaintea deliberărilor de luni, Simina Tănăsescu nu a mai fost judecător-raportor în dosar, care a fost preluat de Csaba Asztalos.