CCR a amânat pentru 17 august pronunțarea pe sesizările la Legea ANI

Curtea Constituțională a României s-a reunit miercuri, 12 august, de la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, cunoscută drept Legea ANI. Pronunțarea a fost amânată pentru luni, 17 august, la ora 11:00.

Legea a fost contestată printr-o acțiune comună a 27 de senatori de la USR și PNL — senatorii USR alături de opt senatori PNL — și printr-o sesizare separată a președintelui Nicușor Dan. Actul normativ a fost adoptat săptămâna trecută de Senat, cameră decizională, cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, doi senatori neparticipând la vot, și a fost trimis la promulgare pe 7 august.

În sesizarea publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, șeful statului susține că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale. El critică lipsa de claritate a sintagmei „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți", prin care obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese este extinsă de la titularul funcției publice la soț, soție sau partenerul de fapt, sub sancțiune contravențională. Potrivit sesizării, norma nu stabilește criterii obiective pentru momentul în care o relație afectivă devine relevantă juridic, nu reglementează situațiile în care relația începe după numirea demnitarului, încetează sau este urmată de relații succesive, iar sancțiunea ar ajunge să fie aplicată pe baza unei autoevaluări a persoanei vizate, organul de control fiind lăsat să definească de la caz la caz conținutul faptei. Președintele invocă atingerea adusă vieții private a unui terț care nu și-a asumat statutul generator al obligației, nerespectarea testului de proporționalitate din Constituție și din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și o discriminare între demnitarii căsătoriți și cei aflați într-o relație de fapt, făcând trimitere la Decizia nr. 297/2025 a Curții Constituționale privind caracterul personal al răspunderii juridice.

A doua linie de contestare vizează retroactivitatea sancțiunilor: o prevedere stabilește că aleșii aflați în funcție, declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Palatul Cotroceni susține că interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică, valabilă până acum doar pentru viitor, este transformată într-o încetare automată a unui mandat deja exercitat, ceea ce încalcă principiul neretroactivității, iar în cazul funcțiilor obținute prin vot anulează retroactiv voința cetățenilor. Cotrocenii precizează totodată că actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă un angajament al României prin PNRR, dar că forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției.

Cele două amendamente contestate au fost asociate public cu situații concrete: prevederea privind pierderea mandatului a fost pusă în legătură cu primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz, iar cea privind declarațiile de avere ale partenerilor cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui. Legea integrității este jalon în PNRR și trebuie promulgată până la 31 august, iar PSD acuză USR și PNL că, prin sesizare, au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României. În mai 2025, Curtea Constituțională limitase deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere, iar Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție au avertizat că reducerea transparenței averilor poate afecta angajamentele României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.