Camera Deputaților aprobă acordul SAFE de 16,68 miliarde de euro; sondaj arată dezacord majoritar cu procedura de achiziții

Camera Deputaților a aprobat miercuri proiectul de lege privind Acordul de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16,68 miliarde de euro. Votul a fost de 198 de voturi pentru, 58 împotrivă și 14 abțineri. Prin acest acord, România poate accesa fonduri europene pentru programe de înzestrare și consolidarea capacităților de apărare, fiind a doua cea mai mare alocare din cadrul programului SAFE, după Polonia.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a criticat votul împotrivă al parlamentarilor AUR, afirmând că aceștia s-au opus unui proiect esențial pentru apărarea României. Miruță a respins criticile privind lipsa de transparență, precizând că toate deciziile Ministerului Apărării au fost făcute publice și că votul din Parlament vizează mecanismul financiar administrat de Ministerul Finanțelor, nu contractele de achiziții propriu-zise.

România a semnat contracte de aproximativ 5,7 miliarde de euro din programul SAFE cu o singură companie, Rheinmetall, fără o licitație publică. Blocul Național Sindical a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Parchetul European și Curtea Europeană de Conturi, invocând suspiciuni privind lipsa transparenței, negocierile fără publicare de anunț și concentrarea contractelor către un singur grup industrial, precum și posibile creșteri nejustificate de preț și ajutor de stat mascat.

Un sondaj Avangarde realizat în perioada 22-27 iulie pe peste o mie de subiecți arată că 62% dintre respondenți consideră că este mai important ca banii din programul SAFE să fie folosiți pentru dezvoltarea producției și industriei de apărare românești, chiar dacă asta înseamnă livrare mai lentă, decât pentru achiziții „de pe raft". Peste 60% dintre români vor ca banii din SAFE să rămână în țară și să fie investiți în industria locală de armament.

Cu privire la procedura de achiziții, 27% dintre respondenți spun că sunt în total dezacord cu modul în care România a încheiat contractele cu Rheinmetall, iar 26% spun că sunt oarecum în dezacord. Doar 4% dintre respondenți declară că sunt de acord cu acest tip de procedură. În plus, 43% dintre români cred că achizițiile militare finanțate prin fonduri europene se fac în interesul unor companii sau grupuri de influență, nu în interesul României.

Senatul urmează să se pronunțe asupra proiectului.