Bolojan propune obligarea noilor prosumatori să instaleze baterii; George Buhnici cere remunerare pentru dispecerizarea bateriilor

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat luni, în declarații făcute la Oradea și la Timișoara, un set de soluții pentru criza din energie, în centrul cărora stă condiționarea racordării noilor instalații fotovoltaice de existența unor capacități de stocare. Potrivit lui Bolojan, viitorii prosumatori care se leagă la rețea ar urma să fie obligați să aibă baterii, în timp ce prosumatorii actuali nu vor fi obligați retroactiv, ci vor fi sprijiniți financiar, prin programe de cofinanțare, dacă vor să își monteze instalații de stocare. Premierul a respins interpretările potrivit cărora astfel de măsuri ar echivala cu o naționalizare.

Bolojan a spus că România are aproximativ 350.000 de prosumatori, dintre care doar o treime au capacități de stocare, și a explicat că ponderea tot mai mare a energiei solare și eoliene creează variații mari pe parcursul zilei: la prânz apare supraproducție, care se vinde la prețuri foarte mici sau în pierdere, iar seara apar deficite importante, acoperite prin importuri sau prin capacități mai scumpe. El a susținut că o tarifare dinamică ar crea stimulentul financiar pentru stocarea energiei produse ziua și livrarea ei seara și că este necesară și o estimare a curbei de consum a prosumatorilor, pentru ca furnizorii să își calculeze mai bine energia cumpărată și vândută.

Bolojan a afirmat că lipsa unor reglementări care să stimuleze suficient stocarea a contribuit la apariția dezechilibrelor din sistemul energetic. El a susținut că problemele energetice se rezolvă prin politici și strategii menținute ani de zile, nu prin declarații politice.

Pe partea de producție, premierul interimar a arătat că termocentrala de la Iernut, începută în urmă cu 10 ani și realizată în proporție de peste 90%, trebuie finalizată până la sfârșitul anului, și a menționat și grupul energetic de la Mintia, cu o capacitate de peste 1.000 de MW, alături de proiectul Neptun Deep. Finalizarea mai rapidă a centralelor pe gaz aflate în construcție ar adăuga peste 1.000 de megawați, aproape 20% din necesarul național, a spus el. Bolojan a admis că România va continua să importe energie până la punerea în funcțiune a noilor capacități, dar a estimat că apoi ar putea redeveni exportator. În privința energiei nucleare, care reprezintă circa 20% din producția țării, el a avertizat că despre grupurile 3 și 4 de la Cernavodă nu se poate discuta atât timp cât nu este asigurată apa de răcire nici pentru grupurile 1 și 2.

Premierul interimar a criticat dur managementul marilor companii energetice de stat, pe care le-a numit „inima sistemului", și a cerut modificarea tuturor contractelor de mandat din companiile strategice, astfel încât realizarea investițiilor să devină un indicator de bază, în locul obiectivelor orientate spre profit. El a spus că profiturile mari s-au obținut pe active în mare parte amortizate, din care au câștigat și conducerile, prin indemnizații variabile, și bugetul de stat, și a cerut ca directorii să se ocupe de licitații, de discuțiile cu constructorii și de finalizarea proiectelor la termen. Bolojan a susținut că trebuie eliminate numirile pe criterii de clientelism sau loialitate politică, subliniind că problema nu este susținerea politică în sine, ci incompetența. El a insistat că este necesar un management performant în companiile energetice de stat.

Bolojan a insistat că problemele din energie nu se rezolvă „de pe o zi pe alta" și nici prin declarații politice, ci prin investiții, reglementări bune, un calendar clar de modificări legislative și continuitate guvernamentală dincolo de schimbările politice, în cadrul Pactului pentru Energie. El a estimat că, aplicate consecvent, aceste măsuri ar putea reduce în doi-trei ani problemele din sistem și, implicit, prețul energiei. La Oradea, premierul a vorbit și despre întârzierile de la drumul expres Arad-Oradea, explicând că ordinul de începere a lucrărilor, care ar fi putut fi dat în vara anului trecut, a fost emis după doi ani din cauza limitărilor bugetare, întârziere aplicată tuturor proiectelor, întrucât constructorii trebuie să aibă garanția finanțării.

Jurnalistul George Buhnici a transmis un mesaj autorităților, în care a spus că, dacă i se controlează bateria, trebuie plătit rezonabil. Buhnici a afirmat că nu se opune dispecerizării, ci modului în care ar urma să fie aplicată și condițiilor de folosire a energiei stocate în bateriile prosumatorilor. El a susținut că sute de mii de români au investit din fonduri proprii în sisteme fotovoltaice și baterii și că aceste capacități pot ajuta sistemul energetic. Potrivit lui Buhnici, prosumatorii au investit în total în jur de 2,5 miliarde de lei în baterii și în sistemele lor, iar energia stocată trebuie însoțită de un mecanism clar de remunerare. El a dat ca exemplu Australia, unde proprietarii de baterii primesc subvenții de 30% din valoare înainte de a putea fi dispecerizați. Buhnici a adresat o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan, în care spune că 360.000 de familii și-au investit banii în astfel de sisteme și că prosumatorii nu sunt problema. Potrivit lui Buhnici, prosumatorii au instalat împreună peste 4.000 de MW și au contribuit la dezvoltarea producției descentralizate de energie.