BNS a sesizat instituțiile europene privind achizițiile României din programul SAFE

Blocul Național Sindical a transmis miercuri o sesizare oficială către Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea de Conturi Europeană și Ombudsmanul European, cerând verificarea modului în care România implementează instrumentul european SAFE (Regulamentul UE 2025/1106) și utilizează cele peste 16 miliarde de euro puse la dispoziție prin acest program. Sindicatul cere ca procedurile de achiziție și planul de investiții transmis de România să fie analizate din perspectiva conformității cu legislația europeană.

Potrivit BNS, demersul se bazează exclusiv pe informații din spațiul public — declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice — care ar conture „suspiciuni rezonabile” privind posibile nereguli. Organizația invocă lipsa de transparență în aprobarea programelor de înzestrare, utilizarea frecventă a procedurilor de negociere fără publicare prealabilă, consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore, concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial și creșteri importante de preț pentru anumite elemente de tehnică militară. BNS cere și analizarea eventualelor elemente de ajutor de stat, inclusiv un posibil „ajutor de stat mascat” în cazul Șantierului Naval Mangalia, precum și investigarea faptelor care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii Europene.

Sindicaliștii au subliniat că nu urmăresc blocarea sau întârzierea programului, pe care îl consideră esențial pentru securitatea României și a Uniunii Europene, ci implementarea lui cu respectarea strictă a principiilor de legalitate, transparență și concurență loială. BNS afirmă că acționează pentru protejarea interesului public și a drepturilor membrilor săi, care ar fi afectați de o implementare neconformă. Confederația reprezintă aproximativ 300.000 de membri, reuniți în circa 930 de sindicate și peste 30 de federații profesionale.

În paralel, ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a descris modul în care erau construite obligațiile de offset din contractele mai vechi de armament: după aplicarea unor multiplicatori subunitari, offsetul prevăzut la circa 30% ajungea în unele cazuri la doar 1-2% din valoarea contractelor, iar obligațiile puteau fi bifate și prin donarea de produse fără legătură cu domeniul militar — „dacă aduci un TIR de bulion în România, se bifează că ai îndeplinit condiția de offset”. Miruță a susținut că reacțiile critice față de SAFE au apărut tocmai pentru că mecanismul condiționează achizițiile de producția în România, a spus că a cerut publicarea pe site-ul ministerului a detaliilor programelor SAFE și că, după votul din CSAT, proiectele au fost trimise în Parlament și dezbătute individual în comisii, în prezența presei.

Programul mai este contestat și pe cale procedurală: în dezbaterile parlamentare, deputatul PSD Mihai Fifor a acuzat Guvernul condus de Ilie Bolojan că a promovat actul normativ privind participarea României la SAFE printr-o procedură „la limita Constituției”, sub forma unei iniţiative legislative în loc de proiect de lege al Executivului.