BNR: Inflația anuală va crește până la sfârșitul anului, peste prognoza de 6,1%

Banca Națională a României se așteaptă ca rata anuală a inflației să crească până la sfârșitul lui 2026 și să depășească nivelul de 6,1% pe care îl prognozase în august pentru decembrie. Estimarea apare în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, publicată marți, 20 octombrie. Membrii Consiliului de administrație au arătat că noile date indică o înrăutățire a perspectivei inflației pe termen scurt față de estimările din august.

BNR pune această înrăutățire în principal pe seama scumpirii combustibililor și a energiei, a creșterii cotațiilor la materii prime, inclusiv agroalimentare, și a deprecierii leului din septembrie. Potrivit minutei, energia și materiile prime s-au scumpit pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an, care a sporit presiunile asupra prețurilor alimentelor. Consiliul apreciază că „balanța riscurilor pentru inflație rămâne înclinată în sus pe termen scurt”. Banca centrală avertizează că prelungirea conflictului ar putea aduce noi scumpiri, inclusiv la bunurile importate, din cauza incertitudinii privind cotațiile țițeiului. Există și factori care ar putea tempera creșterea. Recoltele bune din unele sectoare agricole vegetale ar putea ieftini legumele, fructele și ouăle, iar evoluția consumului și a cererii din economie ar putea limita transmiterea costurilor mai mari cu energia în prețurile altor bunuri și servicii.

Minuta consemnează că inflația anuală a scăzut la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie, după ce s-au epuizat efectele directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor din anul precedent. Inflația CORE2 ajustată a coborât în același interval de la 8,3% la 6,2%. Prognoza din august anticipa o scădere graduală a inflației până la 2,8% în iunie 2028. Pe 8 octombrie, Consiliul BNR a decis în unanimitate să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, dobânda Lombard la 7,50% și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50%.

Documentul arată și că așteptările inflaționiste ale analiștilor financiar-bancari au crescut în august și septembrie și au ajuns aproape de limita superioară a intervalului țintă, de 3,5%. Percepțiile consumatorilor despre evoluția prețurilor s-au deteriorat din nou, în timp ce anticipațiile companiilor s-au redus în trimestrul III.

Pe partea economiei reale, exportul net a redevenit contracționist în trimestrul II, fiindcă importurile au crescut puternic, iar exporturile au stagnat. Deficitul comercial și cel de cont curent au crescut din nou. BNR estimează că tendința s-ar putea inversa după deprecierea leului față de euro, care scumpește importurile și ieftinește exporturile. Potrivit minutei, economia a slăbit în trimestrul III față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza scăderii investițiilor private, deși investițiile publice au fost susținute din PNRR și din fondurile de coeziune. Consiliul BNR anticipează pentru a doua jumătate a anului o redresare mai modestă decât se aștepta, cu un aport important al agriculturii în trimestrul III.