BNR a majorat prognoza de inflație pentru 2026 la 6,1%; Isărescu spune că o reducere a dobânzii ar putea fi discutată la începutul anului viitor

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 6,1%, de la 5,5% anterior, potrivit Raportului trimestrial asupra inflației, ediția din august 2026, prezentat joi de guvernatorul Mugur Isărescu. Banca centrală estimează că rata anuală a inflației va coborî la 3,4% în decembrie 2027 și la 2,8% la sfârșitul trimestrului II din 2028, iar reintrarea în intervalul asociat țintei (2,5% ±1 punct procentual) este așteptată în trimestrul al patrulea din 2027.

Isărescu a explicat că în evaluare au fost introduse elementele deja certe — canicula, seceta și impactul acestora asupra producției de energie electrică și asupra situației energetice din România. Guvernatorul a subliniat că traiectoria inflației rămâne descendentă, dar scăderea va fi mai lentă decât anticipa BNR anterior. El a arătat că dezinflația va fi susținută de ieșirea din calculul anual a efectelor majorării TVA și accizelor, precum și a șocului produs în 2025 de liberalizarea prețului energiei electrice.

Raportul BNR arată că rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10,42% în iunie 2026, cu 0,55 puncte procentuale peste nivelul din martie. Pe segmentul combustibililor, rata anuală a inflației a urcat de la 12,9% în martie la 19,2% în mai, înainte de a coborî la 16% în iunie. Rata medie anuală a inflației a ajuns în iunie la 9,8% potrivit metodologiei naționale și la 8,6% potrivit indicelui armonizat. Datele Institutului Național de Statistică arată că inflația anuală a scăzut în iulie sub 10%, la 8,16%, prima scădere de asemenea amploare din ultimele 12 luni.

BNR a arătat că reducerea consumului, pe fondul sărăcirii populației și a companiilor românești, a frânat activitatea economică. Instituția a precizat că în 2026 se înregistrează o afectare puternică a consumului din cauza reducerii veniturilor disponibile reale și a politicii fiscale restrictive. Scenariul de bază actualizat pentru 2026 indică o evoluție macroeconomică mai puțin favorabilă, cu o inflație mai ridicată și o activitate economică mai modestă. Balanța riscurilor la adresa inflației rămâne predominant înclinată în sens ascendent.

În privința dobânzii de politică monetară, menținută în ședința Consiliului de administrație din 10 august la 6,50% pe an (facilitatea Lombard a rămas la 7,5%), Isărescu a declarat că decizia a fost una responsabilă, având în vedere nivelul real al dobânzilor. Guvernatorul a spus că nu poate indica acum un moment precis pentru o reducere, din cauza incertitudinilor, dar că o astfel de discuție ar putea avea loc mai degrabă la începutul anului viitor, după ce inflația va coborî sub rata de politică monetară. El a subliniat că la nivelul actual de 8%, rata inflației este sensibil peste rata de politică monetară. „Am fi cam singurii din Europa care avem dobânzi negative", a argumentat guvernatorul, precizând că o decizie nu are sens înainte de a exista o prognoză mai clară.

Isărescu a avertizat că inflația ar putea depăși nivelul prognozat dacă situația din energie nu se calmează: seceta și scăderea nivelului Dunării pot influența prețurile, iar reactorul 2 de la Cernavodă urma să fie oprit complet joi din cauza debitului scăzut. Potrivit guvernatorului, populația nu va fi afectată, iar limitările vizează doar marii consumatori industriali; el a amintit și că guvernul a adoptat măsuri de compensare pentru efectele secetei.

Pe piața valutară, guvernatorul a anunțat că BNR a intervenit „mult, mult, mult mai puțin" în acest an decât în 2025 și că lasă în continuare cursul leu-euro să fie mai flexibil: moneda națională „plutește cam pe unde trebuie", într-o zonă justificată de raportul dintre cererea și oferta de valută. Presiunea instabilității politice asupra cursului rămâne „destul de sensibilă", dar mult mai redusă decât în aprilie anul trecut, iar prima de risc ridicată a României poate genera presiuni suplimentare. Cel mai recent curs oficial, stabilit miercuri, 12 august, a fost de 5,2405 lei pentru un euro.

La nivelul creditării, creditul de consum și cel ipotecar sunt cvasi-stagnante, în timp ce creditul acordat corporațiilor a crescut cu 20%. Isărescu a mai spus că economia României ar putea înregistra în acest an o creștere zero sau negativă, dar speră să nu fie o recesiune dramatică, și că redresarea nu va fi rapidă. Guvernatorul a apreciat că deciziile finale ale agențiilor Fitch și Moody's au fost corecte și nu au reprezentat o concesie făcută României, procedura fiind normală, iar adevărata problemă de credibilitate a țării ține de incertitudinea privind politicile viitoare și de declarațiile contradictorii din spațiul public.

El a afirmat totodată că România nu este pregătită pentru aderarea la zona euro și nu îndeplinește în prezent niciun criteriu, iar un parcurs realist presupune mai întâi reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și păstrarea corecției fiscale de peste 2% din PIB deja făcute, care explică parțial tensiunile sociale și politice.