Biserica Ortodoxă prăznuiește Adormirea Maicii Domnului

Biserica Ortodoxă și cea Catolică marchează astazi, 15 august, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Uspenia, Sfânta Maria Mare sau Sfânta Mărie Mare. Sărbătoarea comemorează ziua în care Sfânta Fecioară Maria și-a încheiat viața pământească.

Conform tradiției creștine, după Înălțarea Domnului la ceruri, Maica Domnului a continuat să trăiască în comunitatea creștină, locuind în casa Sfântului Apostol Ioan și petrecând timp în rugăciune pe Muntele Măslinilor, până când Arhanghelul Gavriil i-a vestit mutarea sa către cer. Conform unor surse, Fecioara Maria avea în jur de 60 de ani când a murit și a fost înmormântată la Ierusalim, lângă grădina Ghetsimani.

Teologic, pe 15 august este prăznuit un triplu eveniment: moartea, înmormântarea și mutarea la cer a Maicii Domnului. Adormirea Maicii Domnului este considerată cel mai vechi praznic dedicat Sfintei Fecioare, fiind atestat începând cu secolul al V-lea. În cultul creștin, Maica Domnului este descrisă ca omul care se bucură de cea mai mare cinstire după persoanele Sfintei Treimi.

Sărbătoarea este marcată în întreaga țară printr-o încărcătură religioasă bogată și prin obiceiuri și superstiții păstrate de secole. Credincioșii merg dimineața la biserică și participă la Sfânta Liturghie. În multe zone ale țării, oamenii duc la biserică flori și busuioc pentru a fi sfințite. Femeile măritate aduc la biserică fructe din recolta de struguri și prune pentru a fi sfințite și împărțite credincioșilor. Fetele nemăritate culeg flori din grădină și le duc la biserică, așezându-le la icoane. Femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului să le protejeze pe durata sarcinii și să le ajute să nască prunci sănătoși.

Adormirea Maicii Domnului este prezentată ca sărbătoarea celor mai mari pelerinaje la mănăstirile închinate Maicii Domnului și la icoanele considerate făcătoare de minuni. Mulți credincioși merg la mormintele celor dragi, le tămâiază și aprind lumânări. Sunt pregătite pachete cu alimente care sunt apoi împărțite în memoria celor adormiți.

Tradițiile și obiceiurile diferă pe regiuni. În Moldova, sărbătoarea este considerată serioasă și oamenii nu serbează prea tare nici onomastici de 15 august. În Muntenia, Oltenia și Ardeal, Sfânta Mărie Mare este prezentată ca o sărbătoare de bucurie, iar urarea „La mulți ani!" este considerată potrivită. În Transilvania, femeile căsătorite duc la biserică struguri și prune din prima recoltă, pentru a fi sfințite și împărțite credincioșilor. Cu această ocazie are loc pomenirea morților și se dau de pomană, la biserică, fructe și colivă.

După Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se deschide sezonul de nunți, care ține până la intrarea în Postul Crăciunului.

În unele zone, de Sfânta Maria Mare începe coborâtul oilor de la munte sau se pregătesc schimbările pentru toamnă. Tradiția spune că focul nu trebuie aprins cu două zile înainte de praznic, iar cine muncește în această zi riscă recolte slabe și vite bolnave. Scăldatul în ape curgătoare și tăierea părului sunt interzise, iar bărbații își schimbă pălăria cu căciula. Fetele nemăritate își caută ursitul și, pentru a avea succes, trebuie să țină toată ziua în sân un fir de năpraznic și să se roage la icoana Maicii Domnului doar cu o candelă aprinsă.