Barjele scufundate în Dunăre și alte lucrări pentru centrala de la Cernavodă au avut „eficiență redusă”, arată un raport

Raportul final al Comitetului interministerial Bala arată că o parte dintre măsurile luate pentru alimentarea cu apă a reactoarelor de la Cernavodă au avut eficiență redusă sau au fost total ineficiente. Intervenția cu barje la Bala a avut efect redus, iar soluțiile structurale temporare modelate au arătat câștiguri de doar 1-3 cm la nivelul apei. Efectul barjelor de la Cernavodă a fost anulat de scăderea naturală a debitului. Debitul s-a redistribuit spre brațul Borcea, fiindcă Dunărea Veche nu a fost dragată. Epiul de 150 de metri a avut un efect insuficient, iar extinderea lui la 450 de metri a fost considerată incompatibilă cu timpul disponibil într-o urgență. Potrivit raportului, niciun studiu disponibil nu anticipase valorile hidrologice din 2026, un an cu secetă și nivel record de scăzut al apei. Documentul recomandă ca prioritatea să fie pregătirea mijloacelor mobile și probele de pompare, fără să se anticipeze performanțe hidraulice nedemonstrate. Raportul acoperă perioada iulie - 15 octombrie 2026 și urmează să fie adoptat. Astăzi, apa are la Cernavodă cota de -257 cm, cu circa jumătate de metru sub nivelul de la începutul lui august. Pe 7 și 8 august, patru barje fuseseră scufundate în Dunăre în prezența lui Radu Miruță, pe atunci ministru interimar al Transporturilor. Pe 4 august, Miruță anunțase un câștig net de cel puțin 4 cm.

Costurile nu erau centralizate la data redactării, dar totalul ar putea depăși 33 de milioane de lei. Apele Române estimau soluția cu barje lestate și pompe mobile la 4-6 milioane de lei pentru 14 zile și la 7-10 milioane de lei pentru 30 de zile, fără TVA. IGSU a cerut 2.074.000 de lei pentru 10 zile de misiune. AFDJ a cerut finanțare pentru două contracte de dragaj, de 6.712.000 și de 4.027.200 de lei. Barjele, anrocamentele și serviciile conexe au fost evaluate la 6.288.000 de lei, iar CNE Cernavodă a raportat costuri de 3.600.000 de lei fără TVA.