Banatul montan: de la imperiu industrial la colaps post-comunist
Citește articolul integral pe Guvernu (se deschide în filă nouă)
Banatul montan a reprezentat timp de peste trei secole unul dintre cele mai importante centre industriale din această parte a Europei, cu Bocșa industrializată chiar înaintea Reșiței. Societatea austriaco-franceză StEG, fondată în 1834 la Viena, a construit primele căi ferate din Banat și a deținut o mare parte din regiune până la Primul Război Mondial, după care, pe 8 iunie 1920, a fost înființată legal „Uzinele de Fier și Domeniile Reșița" (UDR), cu o emisiune de 100.000 de acțiuni menită să permită intrarea capitalului românesc.
Deceniile postbelice au adus regiunii o dezvoltare fără precedent, mai ales prin universalizarea educației, însă după 1990 întreaga construcție industrială și socială acumulată în trei secole a fost aproape complet destrămată în doar treizeci de ani.
Articolul evocă și simbolul canarului din mine: ideea folosirii unui animal cu sânge cald pentru detectarea monoxidului de carbon a fost propusă de John Scott Haldane în 1895, iar canarii au început să fie utilizați efectiv ca „santinele" ale calității aerului în minele de cărbune începând din 1896.