Atac rusesc masiv asupra Ucrainei, cu cel puțin 13 morți; drone au încălcat spațiul aerian al României și al Moldovei

Rusia a lansat în noaptea de miercuri spre joi un atac masiv cu rachete balistice, rachete de croazieră și aproape 170 de drone asupra Ucrainei, vizând în principal Kievul, dar și regiunile Odesa și Cernihiv. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât circa 90% dintre ținte, însă rachetele balistice nu au putut fi interceptate. Atacul a ucis cel puțin 13 persoane și a rănit alte zeci, doar la Kiev fiind raportați 12 morți; au fost avariate blocuri de locuințe, un spital de copii și o școală, iar primarul Vitali Kliciko a declarat 21 august zi de doliu. Președintele Volodimir Zelenski a spus că lipsa rachetelor Patriot „începe să coste vieți omenești” și a cerut din nou Occidentului astfel de sisteme. Centrala nucleară de la Zaporijia și-a pierdut din nou complet alimentarea externă cu energie electrică, potrivit ONU.

Incidentul s-a extins și dincolo de granițele Ucrainei. În România, radarele Ministerului Apărării au detectat la ora 2:23 o grupare de ținte aeriene lângă frontiera cu Ucraina, ceea ce a determinat decolarea a două aeronave de vânătoare F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, staționate la baza Mihail Kogălniceanu, sub comandă NATO, pentru monitorizare. La ora 3:21, o dronă a intrat efectiv în spațiul aerian românesc la circa 13 kilometri est de Galați, iar trei minute mai târziu s-a prăbușit lângă localitatea Grindu, județul Tulcea, într-o zonă nelocuită, la aproximativ 5 kilometri de zona de conflict din regiunea ucraineană Reni. Impactul a provocat un incendiu care s-a stins de la sine, fără victime sau pagube materiale. Un oficial NATO a declarat că alianța menține un contact strâns cu autoritățile române și este pregătită să reacționeze la orice amenințare non-stop.

Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost, de asemenea, încălcat de o dronă rusească — potrivit Ministerului Apărării moldovean, o dronă Shahed-136 a traversat frontiera dinspre Ucraina în zona Cotlovina la ora 3:16 și a ieșit înapoi spre Ucraina, dinspre Etulia, la 3:22. În paralel, Ministerul de Interne moldovean a raportat două incidente separate lângă punctul de trecere Giurgiulești-Reni: la 3:45, o explozie observată de poliția de frontieră într-o parcare de camioane de pe partea ucraineană a provocat un incendiu de vegetație care s-a extins pe 70-100 de metri pătrați pe teritoriul moldovean, stins până la 4:30; la 9:25, o altă patrulă a descoperit, la aproximativ un kilometru de frontieră, un crater cu resturi de dronă (motor, placă de alimentare, elemente de elice), zona fiind securizată pentru cercetări ale specialiștilor tehnico-explozivi. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a susținut că Rusia a lansat un atac asupra unui punct de trecere a frontierei ucraineano-moldovenești și a acuzat Moscova că „testează hotărârea NATO”, anunțând coordonare cu omologii din România și Moldova în vederea unui summit al „Triunghiului” la Odesa, dedicat securității regionale.

Incidentele din România se înscriu într-un tipar mai larg: pe 16 august, un F-18 spaniol doborâse deja o dronă care intrase fără permisiune în spațiul aerian românesc, iar la finalul lunii iulie Ministerul Apărării raporta 33 de pătrunderi de drone rusești de la începutul războiului, 18 doar în acest an. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmase pe 17 august că unele drone ajung la Chișinău, București și Varșovia printr-o decizie deliberată de la Moscova. Pe fondul acestor atacuri, Polonia și-a pus în alertă sistemele de apărare aeriană și radar, iar NATO a reacționat și la relatări de presă potrivit cărora Iranul ar lua în calcul atacarea unor instalații militare americane din Europa, cerând reținere tuturor părților.