O dronă cu explozibil, depistată lângă platforma Neptun Deep, a fost distrusă de un F-16 românesc

O dronă marină cu explozibil la bord a fost depistată joi, 20 august, în zona economică exclusivă a României, la circa 80 de mile marine est de Constanța, la doar câteva sute de metri de platforma de extracție gaze Neptun Deep/Neptun Alpha. Ținta a fost semnalată inițial de o navă comercială și de Garda de Coastă, în jurul orei 06:28.

Ministerul Apărării Naționale a trimis în zonă două aeronave F-16, iar una dintre ele a angajat drona, lovind-o cu tunul de bord M61A1 Vulcan de 20 mm, într-o premieră pentru Forțele Aeriene Române — prima dată când un F-16 românesc angajează o țintă reală cu tunul. Lovitura nu a distrus însă complet drona: militari EOD (specializați în neutralizarea explozibililor) aflați la bordul unei nave a Gărzii de Coastă au ajuns ulterior la fața locului și au neutralizat-o definitiv, în condiții de siguranță. Analiza datelor de tracking ale aeronavelor, corelată cu informațiile echipajului naval, a confirmat că a fost implicată o singură dronă. Verificările ulterioare au stabilit că drona avea într-adevăr încărcătură explozivă la bord.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a precizat că, prin canalul de comunicare directă stabilit recent cu autoritățile de la Kiev — creat imediat după incidentul din Portul Constanța, unde o dronă ucraineană autodetonată ajunsese în Dana 78 —, s-a primit confirmarea oficială că drona din acest incident nu este de proveniență ucraineană. Ministrul a mai transmis, apoi și-a șters temporar o postare inițială despre explozibil, republicând-o ulterior fără acel paragraf, ceea ce a generat confuzie legată de existența efectivă a explozibilului la bord — confuzie pe care a clarificat-o explicit, reconfirmând că drona avea explozibil.

Președintele Nicușor Dan a condamnat intensificarea incidentelor pe care le atribuie Federației Ruse și a spus că România rămâne vigilentă, alături de aliații din NATO, pentru a respinge astfel de provocări. De la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat episodul drept parte a unui „război hibrid” și a unei campanii tot mai ample de amenințări menite să dividă Uniunea Europeană, subliniind că blocul comunitar poate răspunde cu viteză, unitate și hotărâre, inclusiv prin mobilizarea Agendei Readiness 2030 (până la 800 de miliarde de euro) și prin inițiative precum European Drone Defence Initiative și Eastern Flank Watch.