Armata a detonat stânca Pârjoaia pe Dunăre pentru a menține în funcțiune Reactorul 2 de la Cernavodă

Militarii români au detonat luni dimineață stânca Pârjoaia, de pe brațul Bala al Dunării, folosind 100 de kilograme de explozibil, într-o operațiune de urgență destinată redirecționării unui debit mai mare de apă spre Dunărea Veche și, de acolo, spre Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. O primă încercare, făcută duminică cu 30 de kilograme de explozibil, desprinsese doar o parte din formațiunea stâncoasă, motiv pentru care specialiștii au dublat cantitatea de explozibil. Contraamiralul Marcel Neculae a precizat că stânca avea aproximativ opt metri înălțime și șase metri grosime.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că operațiunea, o premieră, s-a încheiat cu succes și că urmează dragajul și evacuarea fragmentelor de rocă, cu o macara de mare tonaj. Materialul va fi încărcat în barje — patru la număr, cu circa 500 de tone de piatră fiecare — care vor fi scufundate controlat pentru a realiza un prag submers pe brațul Bala, în puncte stabilite prin măsurători hidrografice ale Forțelor Navale. Scufundarea ar putea începe miercuri, în funcție de evaluările Apelor Române. Potrivit lui Miruță, brațul Bala preia acum aproximativ 85% din debitul fluviului, doar circa 15% ajungând pe Dunărea Veche, iar calculele inițiale arătau că centrala ar fi putut intra în procedura de oprire miercuri sau joi; fiecare zi suplimentară de funcționare este, spune el, de aproximativ trei ori mai eficientă financiar decât costul operațiunii. Ministrul a afirmat că proiectul de ridicare a albiei pe brațul Bala și de dragare a Dunării Vechi era blocat la Ministerul Transporturilor din aprilie 2024. Guvernul a alocat șapte milioane de lei pentru lucrările hidrotehnice din zona Cernavodă.

Situația hidrologică continuă să se deterioreze. Ana Maria Agiu, de la Apele Române, a declarat că debitele Dunării au coborât sub minimul istoric din 2003 și că fluviul intra în țară, la Baziaș, cu circa 1.550 de metri cubi pe secundă, urmând să scadă sub 1.500 mc/s în 6-7 august, față de o medie multianuală de 3.900 mc/s pentru august. Directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu, a indicat o valoare de 1.590 mc/s la Baziaș, cu tendință de scădere spre 1.450 mc/s, și a estimat că Cernavodă poate rezista „la limită” circa patru-cinci zile. La Cernavodă nivelul scade cu doi-trei centimetri pe zi. Institutul Național de Hidrologie a estimat 6 august drept ziua critică. Coeficientul de umplere al principalelor 40 de lacuri este de 70%, iar în unele sectoare, mai ales în Crișana, apar deja fenomene de secare. Apele Române avertizează că intervenția implică riscuri tehnice semnificative și poate crește temporar turbiditatea apei, și au cerut populației folosirea responsabilă a apei și a energiei. Agiu a avertizat că, dacă deficitul de precipitații persistă, restricțiile se pot înmulți, iar spre sfârșitul lui august și începutul lui septembrie ar putea apărea restricții inclusiv la alimentarea cu apă a populației.

În plan energetic, Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției cauzate de secetă. Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a declarat luni că autoritățile discută cu aproximativ 70-80 de mari consumatori industriali — companii private și de stat — pentru mutarea consumului în alte intervale orare sau reducerea voluntară în orele de vârf, și că Guvernul va comunica public rezultatele întâlnirii. El a explicat că România consumă în anumite intervale mai mult decât produce, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă la 28 iulie și scăderea producției eoliene din cauza caniculei, iar importurile sunt limitate de starea de alertă energetică din regiune, inclusiv de situația din Ungaria, unde ar fi închisă aproape jumătate din capacitatea de producție; principalul partener de import rămâne Bulgaria, iar Ucraina a majorat ușor cantitățile oferite. Bușoi a susținut că nu există niciun scenariu în care populația să rămână fără curent și că nu sunt luate în calcul restricții sau raționalizări, penele de curent fiind legate de probleme în rețeaua de distribuție — supraîncărcări, echipamente vechi și incendii de vegetație. În situații extreme, ar putea fi deconectați consumatori industriali, pentru a evita o intervenție a Dispeceratului Energetic Național. Transelectrica a activat procedurile pentru menținerea în siguranță a Sistemului Energetic Național; luni, la ora 11:03, România producea 6.009 MW și consuma 5.212 MW, cu peste 45% din electricitate provenind din fotovoltaice.