Armata a detonat controlat o stâncă pe brațul Bala pentru a devia apa Dunării spre Cernavodă

Armata Română a executat o detonare controlată în albia brațului Bala al Dunării, în zona stâncii Pârjoaia (comuna Izvoarele, județul Constanța), pentru a redistribui debitele către brațul Dunărea Veche și a asigura apa de răcire necesară funcționării Reactorului 2 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că acționează cu 102 militari și 16 mijloace tehnice, prin structuri ale Forțelor Navale Române — Centrul 39 Scafandri „Amiral Ilie Ștefan”, Flotila Fluvială și Direcția Hidrografică Maritimă „Comandor Alexandru Cătuneanu” — în cooperare cu Brigada 10 Geniu. Scafandrii de luptă EOD au detonat mai întâi încărcături de mici dimensiuni, cu rol de test și de verificare a parametrilor, operațiunea desfășurându-se fără incidente; potrivit MApN, urmează trei detonări controlate cu încărcături de mare putere.

Intervenția face parte dintr-un plan în patru etape, propus de specialiști și asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență: dinamitarea stâncii care blochează direcționarea debitului, scufundarea controlată a patru barje încărcate cu circa 500 de tone de piatră pentru realizarea unui prag submers (epiu, adică un dig de dirijare), dragarea în zona Cernavodă și dragarea la intersecția Dunării Vechi cu brațul Bala. Administrația Fluvială a Dunării de Jos a demarat deja lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – brațul Bala, iar întreaga intervenție este estimată să dureze între 24 și 36 de ore. Guvernul a alocat peste 7 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru aceste lucrări de urgență și a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru întreaga lună august.

Situația hidrologică rămâne critică. Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, este de aproximativ 1.550-1.600 metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de peste 4.700 mc/s, iar prognozele indică o scădere spre 1.450-1.500 mc/s până la finalul săptămânii. Apele Române estimează că recordul minimului istoric din august 2003 ar putea fi doborât pe 6 august. Nivelul la Cernavodă a coborât la -209 cm și ar putea ajunge la -225 cm până pe 8 august, scăzând cu 2-3 centimetri pe zi; potrivit directorului adjunct al Apelor Române, Sorin Rîndașu, centrala mai poate rezista circa 4-5 zile la limită. Efectul ploilor din Austria este așteptat abia peste aproximativ o săptămână până la două. Unitatea 1 a centralei a fost deja oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, reducând producția internă cu circa 10%, iar Unitatea 2 rămâne singurul reactor în exploatare.

Pe plan energetic, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că România importă deja energie în anumite intervale, circa 1.700 MW la orele de vârf, și că oprirea Unității 2 ar crește semnificativ importurile. Guvernul a solicitat sprijin Ucrainei și poartă discuții cu Bulgaria și Grecia pentru capacități suplimentare. Secretarul de stat Cristian Bușoi a arătat că România dispune în prezent de suficiente capacități de producție pentru acoperirea consumului, iar Transelectrica estimează pentru săptămâna viitoare un vârf de consum de circa 7.800 MW. Luni, autoritățile urmează să discute cu marii consumatori industriali despre reducerea voluntară a consumului în intervalele de vârf, iar Apele Române avertizează că, în lipsa precipitațiilor, pot apărea restricții temporare în alimentarea cu apă, mai ales în zonele rurale.

Criza are dimensiune regională: Ungaria a anunțat duminică dimineață oprirea completă a celor patru reactoare de la centrala nucleară Paks, ceea ce scoate din sistem circa 2.000 MW, iar în Serbia hidrocentrala de la Porțile de Fier funcționează la doar 20-30% din capacitatea maximă zilnică, potrivit directorului acesteia, Davor Maljoković. Coeficientul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare din România este de aproximativ 70%.