Apa Nova contestă în instanță concluziile Gărzii de Mediu privind episodul de miros din București

Apa Nova București respinge concluziile Gărzii Naționale de Mediu privind legătura dintre Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina și episodul de miros puternic resimțit în Capitală și Ilfov în 17 și 18 august. Compania contestă în instanță atât constatările raportului, cât și sancțiunile aplicate în urma controlului.

Garda de Mediu a identificat drept surse probabile atât depozitul Vidra, cât și stația Glina. La Vidra, inspectorii au constatat probleme privind tasarea deșeurilor și captarea gazelor de depozit. La Glina, GNM afirmă că a identificat deficiențe care ar putea indica o corelație cu episodul din 17-18 august: funcționarea incintelor de deshidratare a nămolului cu ușile deschise, transportul nămolului nedeshidratat, gestionarea nivelurilor de biogaz și faptul că două dintre cele patru instalații de odorizare și neutralizare a mirosurilor nu erau funcționale. Instituția susține că în perioada cu cele mai multe sesizări, toate cele trei centrifuge au funcționat simultan, iar operarea lor s-a oprit în dimineața zilei de 18 august, moment care ar putea fi corelat cu scăderea numărului de reclamații.

Reprezentanții Apa Nova susțin că afirmațiile inspectorilor nu sunt susținute de măsurători tehnice și că multe concluzii se bazează pe observații punctuale și percepții. Compania afirmă că ușile halei au fost deschise temporar pentru extragerea containerelor cu nămol și că instalația dispune de sisteme de ventilație, captare și tratare a aerului. Operatorul susține că funcționarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu afectează calitatea aerului.

Apa Nova precizează că analizele probelor de apă prelevate din stație și din râul Dâmbovița au indicat valori mult sub limitele prevăzute de legislația europeană. Compania consideră că datele disponibile nu demonstrează că funcționarea stației Glina a provocat mirosul reclamat de bucureșteni și că concluziile raportului sunt nefundamentate din punct de vedere tehnic.

GNM admite că măsurătorile oficiale din perioada respectivă nu au indicat depășiri ale limitelor de poluare. Instituția susține că România are nevoie de criterii tehnice obiective pentru măsurarea disconfortului olfactiv și de o implicare mai mare a autorităților de sănătate publică.