Analiză Soufan Center: democrațiile occidentale au nevoie de un cadru coerent contra finanțării politice ilicite a statelor ostile
Actualizat 23.10.2026 la 7:10
Citește articolul integral pe Soufan Center (se deschide în filă nouă)
Finanțarea politică ilicită a devenit un instrument important prin care statele ostile influențează procesele democratice, susține o analiză publicată de Soufan Center. Potrivit textului, statele ostile finanțează astfel rețele de influenceri și propagandă și practică represiunea transnațională. Autoarea, Jessica Davis, consideră că democrațiile occidentale au nevoie de un cadru coerent ca să identifice, să investigheze și să perturbe aceste fluxuri de bani.
Jessica Davis definește finanțarea politică ilicită drept fonduri sau sprijin acordat în procese politice și democratice care sunt ilegale, nedeclarate sau deghizate. Scopul lor ar fi să scape de detectare, de atribuire și de tragerea la răspundere.
Argumentul principal al analizei este că instrumentele existente nu au funcționat la timp. Legile privind finanțarea politică și sancțiunile nu ar fi reușit să oprească operațiunile financiare din cazurile Tenet Media și Republica Moldova. În cazul Moldovei, analiza reamintește că, în 2024, guvernele occidentale au avertizat că Rusia se amestecă în alegeri, inclusiv prin cumpărarea de voturi cu plăți de până la 100 de euro de alegător. În octombrie 2024, anchetatorii moldoveni au declarat că o rețea asociată oligarhului fugar Ilan Șor a transferat 15 milioane de euro către circa 130.000 de persoane înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului. În aprilie 2025, Dorin Recean, premierul de atunci, a estimat la circa 200 de milioane de euro suma cheltuită de agenți ruși pentru influențarea scrutinelor din 2024. Analiza mai amintește o investigație sub acoperire a BBC, care a descoperit o rețea ce le oferea moldovenilor plăți lunare pentru conținut prorus pe rețelele sociale în campania parlamentară din 2025. Centrul Național Anticorupție (CNA) a descris o schemă de conversie a criptomonedelor în numerar pentru mită electorală.
În cazul Tenet Media, un rechizitoriu american din septembrie 2024 susține că doi angajați RT au finanțat compania din Tennessee cu aproximativ 9,7 milioane de dolari. Banii ar fi ajuns prin circa 30 de transferuri, între octombrie 2023 și august 2024.
Autoarea arată că și instrumentele antiterorism au fost puse la încercare, de apariția rapidă a grupării HAYI. Multe dintre aceste instrumente cer listarea formală a unei grupări teroriste, ceea ce durează. HAYI a apărut în martie 2026 și a revendicat atacuri în Europa împotriva unor ținte evreiești, israeliene și americane. Procurorii americani susțin că gruparea era o fațadă pentru Kata'ib Hezbollah și Garda Revoluționară iraniană. Tot potrivit lor, Mohammad Baqer Saad Dawood al-Saadi a acceptat să plătească 10.000 de dolari pentru atacuri și a trimis un avans de circa 3.000 de dolari în criptomonede unui ofițer sub acoperire.
Analiza recomandă ca instrumentele contra spălării banilor și finanțării terorismului să fie adaptate împotriva finanțării politice ilicite. La fel ar trebui adaptate legislația anticorupție, regulile privind finanțarea politică și sancțiunile.
Jessica Davis este președinta Insight Threat Intelligence, cercetătoare postdoctorală la Facultatea de Drept a Universității din Calgary și senior fellow invitată la Soufan Center.
Toate articolele (1)
- 23.10.2026 7:01 Soufan Center Understanding Illicit Political Finance to Counter State Threats (se deschide în filă nouă)
Subiecte conexe
Putin, după întâlnirea cu Witkoff: Rusia e gata să reia discuțiile cu SUA și Ucraina
Putin spune că discuțiile ar viza garanțiile de securitate de după un acord de pace final, nu un armistițiu. Iuri Ușakov, consilierul lui, a declarat că o nouă rundă ar putea avea loc la mijlocul lui noiembrie.
Actualizat 23.10.2026 la 9:08
Zelenski consideră că Rusia nu și-a 'schimbat atitudinea' după atacurile asupra Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat joi că Rusia nu și-a 'schimbat atitudinea', după noi atacuri nocturne care au făcut noi victime în Ucraina, în ciuda unei relansări a diplomației în urma unei vizite a emisarului american Steve Witkoff, comentează AFP.
Germania: ucrainean arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei, vizând furnizori de armament ai NATO
Suspectul, un bărbat de 53 de ani din regiunea Luhansk, ar fi lucrat pentru un serviciu rus din iulie 2025. Ar fi strâns date despre producția de tancuri și muniție. Vineri va fi prezentat unui judecător de la Curtea Federală de Justiție.
Actualizat 22.10.2026 la 23:31
Președintele Lituaniei cere ca Ucraina să nu fie exclusă de la negocierile de pace
Gitanas Nausėda se teme că o întâlnire Trump–Putin–Xi, pregătită de Kremlin pentru luna viitoare, ar putea duce la o împărțire în sfere de influență. El cere ca Europa să fie reprezentată la negocieri, de exemplu prin António Costa.
Actualizat 22.10.2026 la 22:46
Volodimir Zelenski, despre tensiunile cu Trump: „Nu este o chestiune personală”. Ce cere Ucrainei de la aliați
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că tensiunile dintre Kiev și Washington nu au legătură cu relația sa personală cu președintele american Donald Trump. Liderul ucrainean a mai precizat, de asemenea, că Vladimir Putin nu intenționează să pună capăt prea curând războiului împotriva…
Actualizat 22.10.2026 la 21:32
Rumen Radev critică rezoluţia PE privind atacurile în Marea Neagră. Ce îl nemulțumește pe premierul bulgar
Prim-ministrul bulgar Rumen Radev a denunţat joi o rezoluţie a Parlamentului European cu privire la atacurile din Marea Neagră, afirmând că textul conţine „insinuări nefondate şi manipulatoare” care vizează guvernul său, şi că „nu are nicio valoare juridică”, transmite AFP, citată de…
Actualizat 22.10.2026 la 21:31