Ana Birchall critică motivarea CCR în cazul „amendamentului Fritz", denunțând efecte retroactive ale legii

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall a criticat sâmbătă motivarea Curții Constituționale în cazul „amendamentului Fritz", susținând că decizia validează efecte retroactive ale legii, în ciuda prevederilor constituționale contrare. Birchall a avertizat că raționamentul curții permite Parlamentului să inventeze noi motive de încetare a mandatului pentru funcționari aleși — primari, consilieri, deputați și senatori — chiar dacă acele motive nu existau la momentul alegerilor lor, și că același raționament ar putea fi aplicat tuturor funcțiilor alese din stat.

Fostul ministru a calificat motivarea CCR drept „rușine", „insultă intelectuală" și „precedent extrem de periculos", susținând că argumentația folosită pentru constituționalitatea amendamentului este „jenant de necredibilă și penibil de slabă juridic". Ea a subliniat că regulile pot fi schimbate din mers pentru oameni deja aleși și că predictibilitatea mandatului electiv devine negociabilă.

Trei judecători ai Curții Constituționale — Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș — au formulat o opinie separată împotriva deciziei. Aceștia susțin că „amendamentul Fritz" încalcă principiul neretroactivității legii, deoarece noua legislație intervine asupra unei situații juridice consumate și îi schimbă consecințele. Judecătorii arată că raportul ANI privind incompatibilitatea sau conflictul de interese fusese deja emis și, după caz, confirmat definitiv de instanță, iar noua lege intervine asupra unei situații juridice consumate. Ei invocă articolele 36 și 37 din Constituție, referitoare la dreptul de vot și dreptul de a fi ales, și se bazează pe principiul tempus regit actum — conform căruia sancționarea unor fapte din trecut este retroactivă.

Curtea Constituțională a prezentat vineri motivarea deciziei privind constituționalitatea noii Legi a Integrității, în 65 de pagini. CCR a explicat că legea nu aplică retroactiv o sancțiune persoanei, ci pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat" de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate. Decizia nr. 883 din 17 august 2026 soluționează sesizările depuse de 27 de senatori USR și PNL și de președintele Nicușor Dan. Curtea a mai stabilit și că mecanismul prin care Parlamentul încerca să publice averile demnitarilor sub denumirea de „declarații de interese financiare" este desființat, iar ANI nu poate fi obligată să decidă cine trăiește într-o relație asemănătoare căsătoriei.