Ambasada Rusiei susține, fără dovezi, că MAE i-a arătat „bucăți de polistiren” ca probe pentru dronele doborâte

Ambasada Federației Ruse la București a contestat din nou probele autorităților române privind cele trei drone doborâte de Armata Română în perioada 24-26 iulie 2026, susținând că la discuția de la Ministerul Afacerilor Externe reprezentanților ei le-au fost arătate doar „bucăți de polistiren”, prezentate drept dovezi ale originii rusești a aparatelor. Declarațiile misiunii diplomatice ruse au apărut miercuri, 12 august, într-un material publicat de cotidianul Izvestia și au fost preluate ulterior de agenția de stat TASS. Partea rusă afirmă că nu i-au fost furnizate alte elemente care să lege dronele de Rusia și prezintă incidentele drept o înscenare menită să justifice militarizarea și creșterea cheltuielilor pentru apărare ale României.

Ambasadorul Vladimir Lipaev a susținut că incidentele ar fi reprezentat o „punere în scenă”, în care Armata Română ar fi tras asupra unor „ținte de antrenament”, și că Bucureștiul nu i-ar fi oferit parametrii tehnici de zbor care să permită identificarea dronelor; anterior, în declarații pentru TASS, el calificase protestul României drept o „punere în scenă propagandistică”. Rusia a negat că ar fi trimis intenționat drone spre obiective de pe teritoriul României, iar purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a numit acuzațiile Bucureștiului nefondate, anunțând un „răspuns adecvat”. Pe 6 august, Ministerul rus de Externe a precizat că Moscova nu intenționează să-și recheme ambasadorul din România pentru consultări, dar a reiterat că expulzarea diplomatului rus nu va rămâne fără reacție.

MAE a anunțat pe 27 iulie că diplomatului rus i-au fost prezentate fragmente ale dronei distruse pe teritoriul României și că Parchetul a confirmat oficial proveniența rusească a componentelor. Ambasadorul Rusiei fusese convocat la minister în legătură cu încălcările repetate ale spațiului aerian, iar un membru al ambasadei a fost declarat persona non grata, cu obligația de a părăsi România în cinci zile; ambasadorul României la Moscova a fost rechemat la București pentru consultări. Bucureștiul susține că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incidentele din 24-26 iulie.

În paralel, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit miercuri dimineață pentru a evalua recentele încălcări ale spațiului aerian al României și Poloniei. Aliații le-au calificat drept „periculoase și inacceptabile”, au transmis că Rusia poartă întreaga responsabilitate și au exprimat solidaritate deplină cu cele două state. NATO a anunțat că își consolidează apărarea aeriană și antirachetă integrată pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, că este pregătită să apere fiecare parte a teritoriului aliat și că incidentele nu vor afecta angajamentul față de Ucraina. Intervenția autorităților naționale în timpul incidentelor a fost apreciată în cadrul Alianței, iar reprezentantul permanent al României la NATO, Dan Neculăescu, a anunțat că i-a informat din nou pe aliați despre incidente și a cerut continuarea contribuțiilor cu capabilități anti-dronă.

Cele trei drone au fost doborâte cu rachete aer-aer AIM-9 lansate de avioane F-16, în misiuni succesive desfășurate pe parcursul a 48 de ore: pe 24 iulie în apropierea localității Padina, județul Buzău, pe 25 iulie lângă frontiera cu Ucraina și pe 26 iulie la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în apele teritoriale ale României. Două dintre ele au fost angajate de același pilot român, iar una a fost doborâtă după o tentativă inițială eșuată de interceptare a unui Eurofighter Typhoon italian. Polonia a anunțat pe 31 iulie că a identificat oficial o rachetă de croazieră rusească Kh-101 căzută în Voievodatul Lublin.