România și partenerii europeni caută autorii alertelor false cu bombă din avioane
Actualizat 7.11.2026 la 16:05
Sumar
- Premierul Luca Niculescu spune că mai multe investigații sunt în curs și că nicio alertă verificată nu s-a confirmat.
- Luca Niculescu a refuzat să discute o implicare a Rusiei înainte de finalul anchetelor, iar autorii amenințărilor rămân necunoscuți.
- O cursă TAROM Praga–București, cu 102 pasageri, a fost vizată vineri, iar SRI anunță că nu au fost găsiți explozibili.
- Experți în aviație și securitate se reunesc săptămâna viitoare, iar un e-mail primit de Financial Times revendică amenințările, fără ca autenticitatea lui să fie verificată.
Actualizări
- Vineri a avut loc un nou val de alerte; SRI a verificat cursa TAROM Praga–București, cu 102 pasageri, și n-a găsit explozibili.
- SRI a anunțat că verificările la cursa TAROM Praga–București nu au găsit explozibili.
- Premierul Luca Niculescu spune că niciuna dintre alertele verificate nu s-a confirmat și că anchetele continuă cu partenerii europeni.
- Comisia Europeană a anunțat că experții în aviație și securitate se vor reuni săptămâna viitoare.
- Financial Times a primit un e-mail care revendică amenințările; autenticitatea lui nu a fost verificată.
România și partenerii europeni încearcă să afle cine se află în spatele valului de amenințări false cu bombă care a afectat zeci de zboruri și aeroporturi europene. Premierul Luca Niculescu a declarat sâmbătă, într-o conferință de presă la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, că mai multe investigații sunt în curs și că niciuna dintre alertele verificate nu s-a confirmat. Întrebat despre o acțiune coordonată sau despre o implicare a Rusiei, premierul a refuzat să avanseze ipoteze înainte de finalul anchetelor. Rezultatele ar urma să fie comunicate când vor exista. Până acum nu există o confirmare oficială a implicării Rusiei, iar identitatea autorilor rămâne necunoscută.
Vineri a avut loc un nou val de alerte, iar în România a fost vizată o cursă TAROM Praga–București, cu 102 pasageri la bord. SRI a anunțat că Brigada Antiteroristă a făcut verificările, că amenințările nu s-au confirmat și că nu au fost găsiți explozibili. Comisia Europeană spune că tratează amenințările „foarte serios” și a anunțat că experți în aviație și securitate se vor reuni săptămâna viitoare. Financial Times a primit un e-mail, trimis mai multor redacții, în care expeditorul se prezintă drept unul dintre liderii grupului responsabil și amenință cu aruncarea în aer a avioanelor, navelor de croazieră, stațiilor de metrou și trenurilor. Autenticitatea acestei revendicări nu a fost verificată.
Reacții (7)
- José Manuel Albares (ministrul spaniol de Externe) — critică: Spune că alertele din traficul aerian european reprezintă „o tentativă de agresiune hibridă și de război psihologic” și susține că „nu poate fi o întâmplare” producerea atâtor episoade identice, cu același modus operandi, în toată Europa.
- Giorgia Meloni (premierul Italiei) — îngrijorare: Spune că episoadele „trebuie să îngrijoreze” și arată că „astăzi, sub atac sunt infrastructurile civile”.
- Vincenzo Camporini (fost șef al Statului Major al Apărării din Italia) — avertisment: Consideră că scopul alertelor este destabilizarea și orientarea viitoarei competiții politice și adaugă că astfel de situații „sunt privite cu mult favor în Rusia”.
- Pierluigi Paganini (expert în securitate cibernetică) — avertisment: Spune că alertele sunt operațiuni psihologice („Psyops”) menite să insufle frică și neîncredere în instituții și se așteaptă ca ulterior să fie vizate sisteme industriale, semafoare sau contoare de electricitate.
- Eoghan Corry (expert european în aviație) — solicitare: Consideră că amenințările urmăresc perturbarea traficului aerian și „nu sunt menite să arunce nimic în aer”. Spune că peste 20 de zboruri au fost afectate „ieri”, după alte alerte marți, și că diferite aeroporturi reacționează la ceea ce pare a fi un set general de amenințări. Cere o strategie comună care să stabilească cine evaluează dacă o amenințare escaladată este reală și avertizează că amenințarea poate fi transformată „într-o armă pentru a provoca haos”.
- Sandu Valentin Mateiu (comandor în rezervă, analist militar) — explicație: Consideră că ipoteza cea mai probabilă este implicarea statului rus, într-o posibilă operațiune de război hibrid.
- Sorin Stoicescu (fost aviator) — explicație: Explică faptul că procedura prevede aterizarea pe primul aeroport și remarcă faptul că, în alte cazuri, aeronave au fost însoțite de avioane de vânătoare și au aterizat pe un aeroport militar.
Toate articolele (6)
- 7.11.2026 8:00 Mediafax Război psihologic. Alertele cu bombă de la Otopeni fac parte dintr-un război psihologic, spun experții citați de presa italiană (se deschide în filă nouă) „Război psihologic. Alertele cu bombă de la Otopeni fac parte dintr-un război psihologic, spun experții citați de presa italiană”
- 7.11.2026 11:12 EuroNews Ro - International Amenințările cu bombă din Europa, folosite pentru a provoca haos. Expert în aviație: „Nu sunt menite să arunce nimic în aer” (se deschide în filă nouă) „Alertele false cu bombă din aviația europeană, „război psihologic”, spun experții”
- 7.11.2026 15:01 Agerpres Luca Niculescu, despre amenințările cu bombă: Este un motiv de preocupare; instituțiile responsabile lucrează (se deschide în filă nouă) „Alertele false cu bombă din aviația europeană, „război psihologic”, spun experții”
- 7.11.2026 15:47 Radio România Actualități Investigații în derulare privind amenințările cu bombă din ultima perioadă (se deschide în filă nouă)
- 7.11.2026 16:34 Gândul Serviciile de securitate din Europa investighează dacă alertele cu bombă, care au perturbat zborurile de pasageri, și-ar avea originea în Rusia. Ce ipoteze au specialiștii (se deschide în filă nouă)
- 7.11.2026 16:42 Digi24 Rusia, vinovata cea mai probabilă pentru amenințările asupra avioanelor din Europa. Ipoteza de lucru a serviciilor de informații (FT) (se deschide în filă nouă)
Subiecte conexe
Luca Niculescu nu garantează că taxele rămân la fel în 2027. Procentul indexării pensiilor se află la buget
Premierul spune că Guvernul își dorește să evite taxele noi, însă decizia ar depinde de fondurile din PNRR și de execuția bugetară. Formula din lege ar duce la o creștere a pensiilor de aproximativ 7,7% de la 1 ianuarie 2027.
Actualizat 7.11.2026 la 16:14
Guvernul discută schimbarea ajutoarelor la energie: Chisăliță vrea un registru al consumatorilor vulnerabili
Casian Nițulescu, secretar de stat, spune că Ministerul Energiei analizează prelungirea într-o formă regândită a ordonanței de sprijin, care expiră la 31 decembrie. Dumitru Chisăliță a anunțat și un pact național pe zece direcții, pe care premierul l-ar discuta cu partidele.
Actualizat 7.11.2026 la 15:19
Luni se decide repornirea Unității 2 de la Cernavodă. Niculescu: Unitatea 1 ajunge la 100% în 24 de ore
Nivelul Dunării trebuie să mai crească cu cel puțin 10-15 centimetri pentru Unitatea 2, spune directorul centralei. Premierul Luca Niculescu a estimat pierderile la un miliard de lei după aproximativ 100 de zile de oprire și cere prioritate pentru proiectul Bala 2.
Actualizat 7.11.2026 la 16:38
„Timpul trece”. Amenințări cu bombă la televiziuni din Europa, semnate „Mihail Andropov”
RTÉ a difuzat muzică și mesaje înregistrate timp de până la trei ore, iar Nova TV și-a evacuat redacția din Sofia. Verificările nu au găsit nicio bombă. Expeditorul susține că se află și în spatele alertelor false din avioane și anunță noi atacuri în Europa.
Actualizat 7.11.2026 la 13:23
Două ministere analizează săptămâna viitoare 200 de milioane de euro pentru spitalul de copii din Cluj
Rogobete estimează semnarea contractului de finanțare la începutul anului viitor, iar de săptămâna viitoare două ministere evaluează proiectele aflate în lucru, dar fără bani asigurați. Spitalul va deservi anual aproximativ 50.000 de copii din Transilvania și din restul țării.
Actualizat 7.11.2026 la 16:54
Lovitură pentru fermierii români? O companie cere licență pentru 30.000 de tone de porumb din Ucraina, într-un an cu producții record
Ministerul Agriculturii analizează singura cerere de import de cereale din Ucraina din 2025 și 2026. România ar putea produce anul acesta 7,8 milioane de tone de porumb, cu un milion mai mult decât anul trecut, dar marfa ucraineană este în general mai ieftină.
Actualizat 7.11.2026 la 16:02