Alegeri în Israel: blocul lui Netanyahu are 56 de mandate după numărarea a jumătate din voturi, dar nu are majoritate

Niciuna dintre tabere n-a obținut majoritatea de 61 de mandate din cele 120 ale Knessetului la alegerile legislative de marți, 27 octombrie, din Israel. Sunt primele alegeri de după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. După numărarea a 50,1% din buletine, datele parțiale ale Comisiei Electorale arată 56 de mandate pentru coaliția premierului Benjamin Netanyahu, 49 pentru opoziția condusă de Gadi Eisenkot și 15 pentru partidele arabe. Mai devreme, la aproximativ 40% din voturi numărate, blocul lui Netanyahu avea 57 de mandate. Likud rămâne cel mai mare partid.

Exit-pollurile dăduseră inițial un mic avans opoziției. Primul sondaj al Channel 12 arăta 52 de mandate pentru opoziție și 50 pentru tabăra lui Netanyahu, cu Likud la 24 de mandate și Yashar, partidul lui Eisenkot, la 22. Sondajele actualizate au dat 52 la 49 pentru blocul premierului (Channel 12) sau egalitate la 51 (Channel 13 și Kan 11). Numărătoarea de peste noapte a înclinat apoi balanța spre Netanyahu. Peste 650.000 de voturi exprimate în „dublu plic”, de militari, diplomați, pacienți și deținuți, mai trebuie verificate, iar numărătoarea poate dura până vineri. Prezența finală a fost de 77,7%, adică aproximativ 5,7 milioane de alegători, cea mai mare din 1999 și cu 7,1 puncte peste cea din 2022.

Ziua votului a avut și incidente. Ploile abundente și inundațiile au perturbat votul în sudul țării. Netanyahu a cerut prelungirea votului, iar opoziția a contestat cererea, susținând că prelungirea ar putea fi folosită apoi ca motiv pentru atacarea rezultatului. Comisia Electorală Centrală a respins cererea Likud și a aliaților săi de a prelungi votul după ora 22:00. Excepția a fost așezarea evreiască din Hebron, unde votul a fost prelungit din cauza unei pene de curent. La Tel Aviv, familiile foștilor ostatici și ale victimelor atacului din 7 octombrie le-au cerut alegătorilor să-și amintească de eșecurile care au făcut posibil masacrul.

Ambii lideri spun că vor să formeze guvernul. Netanyahu a declarat în cursul nopții că „trebuie să instalăm un guvern puternic de dreapta”, fără să revendice victoria. Premierul a invocat și amenințarea iraniană, pe care Israelul ar avea acum, alături de președintele Trump, ocazia istorică de a o elimina. Eisenkot spune că „poporul a ales schimbarea” și că israelienii au votat împotriva lui Netanyahu, care, ca lider adevărat, ar trebui să se retragă. Eisenkot a anunțat că începe demersurile pentru o nouă coaliție, respinge revenirea la urne și a exclus până acum un guvern de uniune națională.

Partidele arabe, care au obținut un rezultat record, ar putea înclina balanța. Atât Netanyahu, cât și Eisenkot au exclus însă o guvernare cu ele, deși Mansour Abbas, liderul Ra'am, s-a declarat gata să sprijine o coaliție care să-l înlocuiască pe premier. Blocului lui Netanyahu îi lipsesc patru mandate, pe care le-ar putea obține doar atrăgând un partid din opoziție, de pildă Yisrael Beiteinu al lui Avigdor Lieberman. Urmează consultările conduse de președintele Isaac Herzog, care va decide cui acordă mandatul de formare a guvernului. Dacă nu se formează un guvern, Netanyahu rămâne premier interimar, iar Israelul ar putea organiza noi alegeri în lunile următoare.